sâmbătă, 24 noiembrie 2018

ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN 6 (68) / 2018
























CUPRINS. CONTENTS. ÍNDICE

Editorial
Daniel Dragomirescu, “România în anul Centenarului. La Roumanie dans l’année du Centenaire”, p. 3

Bibliotheca Universalis
Ramona-Elena Dună (România), “Să fim copii pentru Dumnezeu”, p. 5

Orizonturi critice
Gheorghe Glodeanu (România), “Aventura spirituală a romanului”, p. 7
Gilvaldo Quinzeiro (Brazilia), “O trágico é não se conhecer”, p. 9
Francisco da Cunha Silva Filho (Brazilia), “Wars that have proven to be useless”, p. 10

Orizonturi epice
Carlos M. Federici (Uruguay), „Accidente de ruta”, p. 12
Daniel Fernández Corchs (Uruguay), “El muro”, p. 15
Arturo Hernández Fuentes (Mexic), “Para este momento ya me ha olvidado”, p. 18

Orizonturi poetice
Raymond Walden (Germania), p. 19
John Tischer (Statele Unite-Mexic), p. 21
Michael White (Statele Unite), p. 21
Donald Riggs (Statele Unite), p. 23
Gregory Vincent St.Thomasino (Statele Unite), p. 24
Paul Mein (Regatul Unit), p. 26
Mike Bannister (Regatul Unit), p. 27
Kees van Meel (Olanda), p. 29
Wild Roberts (Canada), p. 30
Tomislav Marijan Bilosnić, p. 31
Haris Adhikari (Nepal), p. 32
Eduardo Sanguinetti (Argentina), p. 33
Leonard Ciureanu (România-Italia), p. 35
Ana-Maria Oncescu (România), p. 36
Elena Ţăpean (România), p. 38

Orizonturi franceze, p. 39 - 67
Noëlle Arnoult, Marie Cholette (Canada), Frédéric Fort, Gérard Angaud, 
Philippe Barbier, Olivier Lechat, Pierre Montfort, Georges de Rivas, Jean Taillabresse
Dana Lang, Pascal Dague, Boulmé Romain, Ernest Koffiga Kavege (Togo – Gabon), 
Josette Gallou, Jean-Sylvestre Thépenier, Jacklynn Beckman, Rosa Favella, 
Souhila Chidiac, Jean-Claude Sartelet, Cicéron Angledroit

Index 2018, p. 68

Traduceri
Roxana Doncu, Elena Ţăpean, Laura-Mihaela Stan, Daniel Dragomirescu, 
Noëlle Arnoult (Franţa), Željka Lovrenčić (Croatia), Raymond Walden (Germania)



vineri, 16 noiembrie 2018

HORIZONTES MEXICANOS: ARTURO HERNÁNDEZ FUENTES


 “Para este momento ya me ha olvidado”

Ella dijo que sí, debería de haber estado emocionado pero la costumbre de que los viejos trucos funcionaran me impedía darme cuenta de eso, nunca he sido del tipo que le gusten las historias de amor, sin embargo seguir sus pasos esa noche entre la lluvia fue irresistible.

Subió a mi auto y lo noté de inmediato, era una chica especial, no como las anteriores. A pesar de que sus labios gruesos no hacían juego con el resto de su cuerpo, eso siempre se podía arreglar, pensé en ese momento.

Éramos el uno para el otro, desde el primer instante en que nos conocimos. El roce de sus manos frías explorando los lugares a los que no le permitía a nadie más llegar, me daba aún más la certeza de que no estaba equivocado.

Un par de horas pasaron y fueron suficientes para conocer todas las cicatrices que me quiso mostrar, la buena noticia era que había lugar para muchas más. Tenía un Monstruo en rojo grabado en la espalda que le quedaba a la perfección, algo que en un futuro valdría la pena conservar.

Llegando al túnel, me di cuenta que era hora de la dura y difícil despedida. No quería que fuera fácil, la ocasión ameritaba algo diferente, le pregunté si estaba dispuesta a salir del coche, correr y hacer su mejor esfuerzo por dejarme atrás.

Al escuchar mis palabras hizo un largo silencio, observó hacía la ventana y el retrovisor, me abrazó súbitamente y respondió que no.

Abrí los ojos de nuevo y pensé que había sido un sueño, intenté moverme pero ahí estaba, mi chica especial, solo que ahora ya no era como la recordaba.

Había decidido que estuviéramos juntos sin consultármelo, pero el tiempo y las obvias razones la hicieron distante y ausente, el monstruo de sangre se apoderó de ella y se alejó de mí.

La última vez que la vi me cortó profundo y salió por la puerta, dijo que me sentiría mejor, pero yo sabía que estaba mintiendo. Me engaño a mí mismo en pensar que volverá y que este no es el final de nuestra historia, tener ese anhelo ficticio hace que resista un día más.

Siendo sincero ha pasado mucho tiempo, la oscuridad permanece y la luz nunca regresó, así que tarde o temprano tendré que resignarme y aceptar, que para este momento… ya me ha olvidado.

(del libro Estación Kimura, 2018)


“În acest moment, ea m-a dat uitării”

Ea a spus că da, ar trebui să fie emoţionată, dar obiceiul că vechile trucuri vor funcţiona m-a împiedicat să-mi dau seama de asta, n-am fost niciodată genul căruia îi plac poveştile de iubire, totuşi, urmându-i paşii în acea noapte pe când ploua, a fost irezistibil.

S-a urcat în maşina mea şi, am observat deîndată, era o tipă specială, nu ca cele dinainte. Deşi buzele ei groase nu se potriveau cu restul corpului său, asta se putea rezolva, m-am gândit în clipa aceea.

Eram făcuţi unul pentru altul, din prima clipă când ne-am cunoscut. Atingerea mâinilor sale reci explorând locurile unde altora nu le permiteam să ajungă, îmi întărea certitudinea că nu mă înşelam.

Trecură doar câteva ore şi a fost de ajuns ca să îi cunosc toate cicatricele pe care a vrut să mi le arate, vestea cea bună fiind că era loc pentru mult mai multe. Avea un Monstru în roşu tatuat pe spinare, care îi venea de minune, ceva care, în viitor, merita osteneala de a fi păstrat.

Ajungând la tunel, îmi dădui seama că era clipa grea a despărţirii. Nu voiam să fie uşor, ocazia merita ceva diferit, am întrebat-o dacă era dispusă să coboare din maşină, să alerge şi să facă efortul de a mă lăsa în urmă.

La auzul cuvintelor mele se făcu o tăcere adâncă, am văzut prin fereastră şi retrovizor, m-a îmbrăţişat brusc şi mi-a răspuns că nu.

Deschisei ochii din nou şi mă gândii că fusese un vis, încercai să mă mişc, dar ea rămânea acolo, fata mea specială, numai că acum nu mai părea să fie o amintire.      

Hotărâse că vom rămâne împreună fără să-mi ceară părerea, dar timpul şi motivele evidente  o făceau distantă şi absentă, monstrul de sânge se agăţă de ea şi se îndepărtă de mine.

Ultima dată când am văzut-o m-a emoţionat profund şi a ieşit pe uşă, a zis că m-ar fi simţit mai bine, dar ştiam că minte. M-am înşelat pe mine însumi gândindu-mă că se va întoarce şi că ăsta nu era sfârşitul poveştii noastre, păstrând acea dorinţă fictivă, făcând-o să mai reziste încă o zi.

Ca să fiu sincer, a trecut multă vreme, întunericul rămâne şi lumina nu s-a reîntors niciodată, aşa că, târziu ori devreme, va trebui să mă resemnez şi să accept că în acest moment... ea m-a dat uitării.    

(din cartea Staţia Kimura, 2018)
Arturo Hernández Fuentes al lanzamiento de su libro


Perfil. Profil

Arturo Hernández Fuentes (1982, Monterrey - Nuevo Leon, México). Autor de relatos, novelas y ensayos. Promotor de los valores culturales méxicanos a HLC. Licenciado en Educación Primaria. Libros: Los últimos recuerdos de una vida pasada (novela, 2015), La chica que le disparó al Sol (vol. I, 2016), Estación Kimura (2018). Colaboraciones en las revistas “Trinando” (Colombia), “Extrañas Noches” (Argentina), “Infinitus” (México) etc. Arturo Hernández Fuentes, cuyo nombre recuerda al lector el conocido novelista Carlos Fuentes, tiene en común con el ilustre escritor la vocación narrativa, y con Emiliano Zapata, las aspiraciones sociales. Es uno de los más vallosos escritores mexicanos de la nueva generación. Publicado en HLC: 2, 5/2011, 1, 4/2016, 3 / 2017, 6 / 2018.

Arturo Hernández Fuentes (1982, Monterrey - Nuevo Leon, Mexic). Autor de povestiri, romane şi eseuri. Promotor al valorilor culturale mexicane la OLC. Licenţiat în pedagogie. Cărţi: Ultimele amintiri ale unei vieţi trecute (roman, 2015), Fetiţa care a dispărut în Soare (vol. I, 2016), Staţia Kimura (2018). Colaborări la revistele “Trinando” (Columbia), “Extrañas Noches” (Argentina), “Infinitus” (Mexic) etc. Arturo Hernández Fuentes, al cărui nume îi aminteşte cititorului de cunoscutul romancier Carlos Fuentes, are în comun cu ilustrul scriitor vocaţia narativă, iar cu Emiliano Zapata, aspiraţiile sociale. Este unul dintre prozatorii mexicani de valoare din noua generaţie. Publicat în OLC:  2, 5/2011, 1, 4/2016, 3 / 2017, 6 / 2018.

Traducere şi prezentare de Daniel Dragomitrescu

luni, 12 noiembrie 2018

NEW IN BIBLIOTHECA UNIVERSALIS. NUEVO EN BIBLIOTHECA UNIVERSALIS


















169. Petru Istrate (Romania), "Candori adolescentine. Teenage Candors"
170. Georges de Rivas (France), "Orphée. Zéphir en azur. Orfeu. Zefir în azur”
171. Luía Ángel Marín Ibáñez (Spain), “Opera omnia”

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS. 
ALL THE WORLD IN A LIBRARY.

joi, 8 noiembrie 2018

POETIC DIALOGUES: JOHN TISCHER - J. M. WHITE (UNITED STATES)
















             
JOHN TISCHER

Joke

Jesus walks into a bar... sits next to a drunk. They nod to each other. Bartender comes over and asks Jesus: "What will you have?"
"An empty shot glass, please."
Jesus gets his glass... looks at it, and, by itself,  it fills with whiskey. Jesus drinks the whiskey, puts the glass down, and, again, it fills back up with whiskey. The drunk looks at the bartender and says:
"I'll have what he's having."


Glumă

Isus intră într-un bar... se aşază lângă un beţivan. Se salută unul pe altul. Barmanul îşi face apariţia şi îl întreabă pe Isus:
“Cu ce să vă servesc?”
“Cu un pahar gol, vă rog”.
Isus primeşte paharul... se uită la el şi, de la sine, îl umple cu whiskey. Isus bea whiskey-ul, pune jos paharul şi, din nou, îl umple cu whiskey. Beţivanul se uită la barman şi zice:
“Voi avea şi eu ce are el”.  


J. M. WHITE

Jokerman

initiation is like walking on water
like fighting the war in the Bhagavad-Gita
like taking the boat to the other shore
                like searching for the holy grail
                      like surviving the flood in the Ark
                            like visiting the oracle at Delphi
                                     like being in the garden of Eden

initiation is contact with the axis mundi
which is a repository of wisdom
at the core of the world’s mystical traditions
we have been separated from this center
and are trapped in linear time

initiation unveils the primordial state
where everything is perceived from the point of view of eternity

initiation offers a glimpse of the prototype of humanity
of the germ
of the embryo
of the chrysalis
that is our inner-most inheritance
which is shrouded by temporality
appearing inaccessible
and ungraspable

in the West even the possibility of initiation is hidden
people have not the slightest clue
the passions that rule our world
are transitory and contingent
those who seek initiatory experience
learn the action of nonaction
that is the Great Peace
that comes from the investiture
of the perspective of eternity


Născocitorul de glume

iniţierea este ca mersul pe ape
ca războiul din Bhagavad-Gita
ca îmbarcarea pe un vas pentru a ajunge
pe malul celălalt
      precum căutarea Sfântului Graal
                precum supravieţuirea în Arca lui Noe
                         precum o vizită la Oracolul din Delphi
                                 precum viaţa în Grădina Edenului

iniţierea este contactul cu axis mundi
un depozit de întelepciune
în inima tradiţiilor mistice ale lumii
de care am fost despărţiţi
şi care sunt prinse în timp linear

iniţierea dezvăluie starea primordială
unde totul este perceput
din punctul de vedere al eternităţii

iniţierea oferă un licăr din prototipul umanităţii
în germene
din embrionul
crisalidei
care este moştenirea noastră cea mai lăuntrică
care este învăluită de temporalitate
părându-ni-se inaccesibilă
şi incomprehensibilă

în Vest chiar posibilitatea iniţierii este ascunsă
oamenii nu au nici cea mai mică idee
că pasiunile care stăpânesc lumea
sunt tranzitorii şi contingente
acela care caută experienţa iniţierii
învaţă acţiunea inacţiunii
care este Marea Pace
care vine din investirea
cu perspectiva veşniciei


Dum-dum profile

John Tischer (1949, Chicago, United States). Poet, prose writer, bohemian figure. After 2000 he moved to Tepoztlan, Mexico. In John Tischer opinion: "It's no wonder truth is stranger than fiction....fiction has to make sense." he have been writing poetry since the 70's. A few published in “Windhorse”, a Buddhist literary mag. She also was on "Sleepless Nights", an electronica music radio show, KGNU, Boulder, Colorado, a dozen times in the late 1990’s when he read my poetry.” Part of his poetic creation may be read on his personal blog “Eggtooth Breaks Open”, a more than remarcable blog. Published in CLH: 4/2011, 2, 3, 4, 5, 6/2012, Ant. 3/2012, 1, 2, 4, 5/2013, 2, 6/2014, 1, 5, 6/2015, 1, 3, 4, 5, 6/2016, 1, 2/2017. Books in “Bibliotheca Universalis”: Brownian Life (poetry, 2015). In preparation: Café at the End of Time (novel).

John Tischer (1949, Chicago, Statele Unite). Poet, prozator, figură boemă. După anul 2000 s-a stabilit în oraşul Tepoztlan din Mexic. A început să scrie poezii din anii ’70. Câteva scrieri i-au fost publicate în “Windhorse”, o revistă literară budistă. A fost prezent în cadrul “Sleepless Nights” (“Nopţi albe”), un spectacol de muzică electronică, la radio KGNU din oraşul Boulder, Colorado (SUA), unde a citit din creaţia sa poetică. Scrierile sale pot fi consultate pe blogul personal “Eggtooth Breaks Open”, un blog care îşi depăşeşte condiţia.  Publicat în OLC: 4/2011, 2, 3, 4, 5, 6/2012, Ant. 3/2012, 1, 2, 4, 5/2013, 2, 6/2014, 1, 5, 6/2015, 1, 3, 4, 5, 6/2016, 1, 2/2017. Cărţi în “Bibliotheca Universalis”: Viaţă browniană (poezii, 2015). În pregătire pentru tipar: O cafenea la sfârşitul timpului (roman).


J. M. White (born in 1948) is an anti-authoritarian, anti-religious, anti-establishment dues paying member of the underground.  His short stories, poems, interviews, essays and reviews have appeared in magazines worldwide. He did graduate study in Phenomenology at Duquesne University and holds an MA in Philosophy from Vanderbilt.  He has attended summer sessions of the Jack Kerouac School of Disembodied Poetics at Naropa Institute, where he studied with Allen Ginsberg, William Burroughs and Gregory Corso.  He has been a student of Tibetan Buddhism for over twenty years and has studied with the Dalai Lama, Khenchen Palden Sherab Rinpoche, Keith Dowman and Namkhai Norbu. He has traveled widely including visiting sites such as Lhasa, Tibet, Stonehenge and Avebury in England, Carnac and the Vezere Valley in France, Machu Picchu in Peru, Chichen Itza and Uxmal in Mexico, Chaco Canyon, Poverty Point and Cahokia in the United States; as well as the pueblos of the Zuni, Hopi and Taos Nations.  He lives in rural Tennessee. The poetry collection Confidential Advice for the Unconventional debunks several contemporary myths related to identity and offers a series of poetic clear-cut reflections on philosophical concepts such as time, truth, nature, language or beauty. It is a bilingual collection inspired by esoteric thought, with adiacent pages in English and Romanian. Showing the poems in parallel with their translation functions as an invitation for bilingual readers to visualize the translator’s choice and think about other possible versions. Translation is considered here an open process.

J. M. White (născut în 1948) este un plătitor de taxe neconvențional, antiautoritarist, antireligios și antiguvern. Povestirile, poeziile, interviurile, eseurile și recenziile sale au apărut în reviste din lumea întreagă. A absolvit studii de licență în fenomenologie la Universitatea Duquesne și deține un master în filozofie de la Universitatea Vanderbilt din Statele Unite.  A participat la sesiunile de vară ale Școlii Jack Kerouac pentru Poetici Imateriale de la Institutul Naropa, unde a studiat cu Allen Ginsberg, William Burroughs și Gregory Corso.  A cercetat budismul tibetan mai bine de douăzeci de ani și a studiat cu Dalai Lama, Khenchen Palden Sherab Rinpoche, Keith Dowman și Namkhai Norbu. A călătorit mult și a vizitat locuri precum Lhasa în Tibet, Stonehenge și Avebury în Anglia, Carnac și Valea Vezere în Franța, Machu Picchu în Peru, Chichen Itza și Uxmal în Mexic, Canionul Chaco, Poverty Point și Cahokia în Statele Unite, precum și sate din rezervațiile de indieni americani Zuni, Hopi și Taos.  Locuiește în zona rurală a statului Tennessee. Volumul de poezie Sfaturi confidențiale pentru neconvențional demontează câteva mituri contemporane despre identitate și ne oferă o serie de reflecții clar conturate poetic despre concepte filozofice precum timp, adevăr, natură, limbaj sau frumusețe. Este o colecție bilingvă inspirată de gândirea ezoterică, în care paginile în engleză și română sunt adiacente. Dispunerea poeziilor în paralel cu traducerea lor funcționează ca o invitație pentru cititorii bilingvi de a vizualiza alegerea traducătoarei și de a lua în considerare și alte posible versiuni. Traducerea este privită aici ca un proces deschis.

Traducere de Daniel Dragomirescu

marți, 6 noiembrie 2018

UNIVERSAL HORIZONS: HARIS ADHIKARI (NEPAL)



















Love for Peace

I am
in love with Peace!
but she’s not in love with me.

Who else or what else
is not?

This culture of
camouflage that I’m part of,
I detest it.

This part of the world that did not listen to me,
that I did not listen to.
These hollow
cores of culture, fruits of maladies.

Ring of pollution. Depletion of
moral layers.

Is it the decadence of
religions? Masquerades
of terrorism? Dramatizations
of dirty politics? Abductions of
Truth and Love?

Or this
Villain Time … This Villain Time
that is mad for Power—Power of Victory—
so mad
that it forcibly corners
and then
commits a brutal rape of Innocence—if it doesn’t get
what it wants …

Or is it
the Providence of Divine Grace?
The Providence that just
looks on (enjoying?)
the agonies and cries
of so many poor beings …
like me.


Dragoste pentru Pace

Eu sunt
îndrăgostit de Pace!
dar Pacea nu este îndrăgostită de mine.

Cine sau ce altceva oare
nu ar fi?

Această cultură a
camuflajului, a cărei parte sunt,
eu o detest.

Această parte a lumii care nu mă ascultă,
pe care nici eu nu o ascult.
Acest goale
nuclee de cultură, fructe ale bolilor.

Cerc al poluării. Epuizare a
resurselor morale.

Să fie oare decadenţa
religiilor? Mascarade
ale terorismului? Dramatizări
ale politicii murdare? Ruptură a
Adevărului şi Iubirii?

Sau acest
Timp Ticălos... Acest Timp Ticălos
care este nebun după Putere – Putere şi Succes –
atât de nebun
că forţează limitele
şi apoi
săvârşeşte un rapt brutal al Inocenţei –
dacă nu capătă
ceea ce vrea...

Sau să fie oare
Providenţa Divinei Graţii? Providenţa care doar
contemplă (bucurându-se?)
agonia şi plânsul
atâtor biete făpturi umane...
aşa ca mine.


Profile. Profil

Haris Adhikari, a widely published poet and translator, is a lecturer of English literature and technical communication at Kathmandu University, Nepal. Adhikari has two books of poetry and a book of translation to his credit. Currently, he is working on two more books of poetry (one in English and the other in Nepali) and some works of research on translation. His poems and works of translation have appeared in reputed journals and magazines at home and abroad, both in print and online. He can be reached at: harisadhikari@gmail.com

Haris Adhikari este poet, traducător şi lector de literatură engleză şi de comunicare tehnică la Universitatea din Kathmandu din Nepal. Adhikari a publicat două volume de poezii şi a tradus o carte din literatura de limbă engleză. În prezent, pregăteşte alte două volume de poezie (una în engleză şi alta în nepaleză) şi unele lucrări de cercetare în domeniul traducerii. Poezii şi eseuri ale sale au fost publicate în presa culturală din Nepal şi din străinătate, în formă tipărită pe hârtie şi în format electronic. Poate fi contactat la adresa: harisadhikari@gmail.com

Traducere de Daniel Dragomirescu