sâmbătă, 25 octombrie 2014




  In our intercultural magazine, the Spanish poetic writing is very important and relevant. Although from a chronological point of view the Spanish and Latin American authors’ contributions to CLH came after the English ones, their amount has had the same value for a long time now and their content is increasing every single time. We can state that the Hispanic poetic sensitivity has been interested in our magazine, understood as a site of international expression.
  Spanish poets with a distinct personality were published at different times. Such examples are Marian Ramentol Serratosa (Barcelona, 1966), a writer of several award-winning poetry books; Juana Castillo Escobar, an author of several published books, contributor to “Differente” radio of Madrid and editor of her own magazine, “Pluma y tintero”; Anna Rossell, an author of poems in Catalan and Castilian; Beatriz Giovanna Ramirez (Colombia-Spain), the author of an excellent poem, entitled “In the hands of Ariadne”, published in CLH; or Rocio Espinosa Herrera, a poet of ecological inspiration and calling. From the very beginning, a particular presence in CLH has been that of the Spanish authors from the Canary Islands, headed by Antonio Arroyo Silva, who turns poetic art into his own modus vivendi. Antonio is surrounded by many poets who have become contributors to our magazine. Thus, in one of its first special editions – 5/2011 – CLH published poets of various styles, all of them animated by the same love for poetry, like Félix Martín Arencibia, Isa Guerra, Rosario Valcárcel, Teresa Delgado and Berbel, among others. The well-known Leopoldo María Panero, a bohemian of our times, was also published in the magazine, unfortunately post mortem. Luis Ángel Marín Ibáñez, an author who aims to connect poetry and music, has recently become part of the Canary Islands poets club.
  Latin America, with its world full of contrasting colors, makes a special, if not historic, vow with Poetry. Different countries, the same language and specific ways of creativity. One of the landmarks is Mexico, where one of the most important Latin American poets of CLH, Marina Centeno, lives. A tireless hunter of the Absolute within the relativity of our human being, with a very personal and distinguished style and words that seem to come to light from the depths of the seas and the sands of her own Paradise called Cardioplaya, the poetess from Progreso Yucatán has always been welcome to CLH. Without any book published by 2009, when our first meeting took place, Marina Centeno is now, at the end of 2014, a well-known author of four poetry volumes, acclaimed by readers and critics alike, and also the writer of numerous poems published in CLH over the years.
  Among the contributors from Mexico, it is also worth mentioning Alina Velazco, an inspired writer of poems and tales, Leticia Garriga, a poetess from Baja California, and Manuel Ameneiros, a poet and essayist fond of paradoxes, who “is not drawn to writing”, but holds on doing it. Even though he is not a writer of Spanish poetry, the American poet John Tischer from Chicago, who lives in Tepoztlan city, deserves a honorable mention. He writes poetry as others breathe, with perfect naturalness, although he does not have – and he does not seem to be interested in having – any book published. Our collection “Bibliotheca Universalis” seems predestined to make from this gringo poet a published author.
  Maite Chévez has been a recent contributor from Guatemala. César Augusto Valdivia Carrasco is a cultural figure from Lima, Peru, who, among other things, writes poetry for the children of his country. Returned to Columbia after several years of study in Rome, Brother Rodolfo Chávez Mercado has been a lively presence in our pages for a long time, alternating innocent love poems or of Christian inspiration with essays on morality and spiritual issues. In the United States, the Dominican poet Daniel Montoly, a prolific author of many books, combines different circumstances of his life experience, some of them unfortunate, with benchmarks pertaining to the universal culture; so does the Cuban poet emigrated in the United States, Guillermo Arango, who does not forget his origins. From the Dominican Republic too is the young poetess Marielys Duluc Reyna, a journalist and author of the poetry collection “In the hands of time” (Santo Domingo, 2010), with a recommendation made by CLH on its fourth cover. In Montevideo, CLH has as friends two poets: Carlos V. Gutiérrez, a published author and an university professor of literature and experienced cultural entertainer, and Marcela Meirelles, a young artist, without any books yet, journalist and anxious author of poems inspired by existential topics. We should not forget about the contribution of our dynamic poetess and cultural entertainer Anna Francisca Rodas Iglesias, from Medellín, Columbia, who is a member of the steering committee of the Corporation “The poetesses from Antioch” and the president of CADELPO Representative (House of the Peruvian Poet) in her beloved motherland.
  Argentine is a country where, for years, CLH has been very popular with the literary circles, especially with the ones from Buenos Aires and Córdoba. Our spiritus rector in this part of the world is Luis Benítez, a poet of merit who has been translated into different languages and awarded in several countries of the world. From Buenos Aires, he was twice an inspired and artful coordinator of our editions dedicated to some Argentinian poets, including Fernando Toledo, Rubén Valle, Luis Raúl Calvo, Alberto Boco and their Córdoba brothers when it comes to poetry – Jorge Dipré, Pablo Anadón, Guillermo Bawden, Alejo Carbonell, Diego Cortés, Fabricio Devalis, Carlos Schilling and Gastón Sironi. Córdoba is a city which Luis Benítez praised  in one of his essays: an “authentic capital of the Argentinian poetry”. We should not ignore either Martín Sosa Cameron (from Córdoba as well), a playwright and prose writer, but also a poet, a friend and a co-worker of our magazine. In the neighboring country, Chile, CLH has top contributors and poets, such as Andrés Morales from the “Finis Terrae” University and Astrid Fugellie, a poetess who touches a deep chord in the reader’s heart with her verse full of tenderness and comperhension of human nature. Such an example is the (memorable) poem about the humble Tequenica from Uquica, the last descendant of her aboriginal bloodline, who died taking with her not only the values and traitions, but also The God of her humankind that disappeared from the stage of the irreversible history. An important and continuous contribution has also been represented by Carmen Troncoso, who has sent to our magazine poems of her own and different interviews (like the one with Omar Lara, a poet and translator well-known in Bucharest). Notable is, as well, the episodic, but interesting presence of the poetess Anna Rosa Bustamante Morales, author of Spanish and French verse.
  Last but not least, we contentedly want to mention the dynamic and precious presence of Theodoro Elssaca, the president of the Ibero-American Foundation from Santiago, an intercultural globe-trotter, author of poems and inspired calligrams, acknowledged in 2013, at the University of Craiova, with the honorable International Prize “Mihai Eminescu”.
  To sum up, we have had a genuine Noah’s Ark of the contemporary world’s poets!... Which really is something.
Traducere de Elena Condrea – Universitatea din Bucureşti


  En nuestra revista intercultural, la creación poética española es muy importante y relevante. Aunque las colaboraciones de los autores de España y América Latina en HLC son ulteriores -desde el punto de vista cronológico- en comparación con las colaboraciones de lengua inglesa, el volumen de estas colaboraciones es desde hace muchos años similar  y cada vez resulta más amplio. Podríamos decir que la sensibilidad poética hispánica es atraída por nuestra revista, como un espacio de expresión internacional.
  De España han publicado en diferentes períodos poetas con una individualidad distinta, como Marian Ramentol Serratosa (Barcelona, 1966), autora de libros de poemas premiados; Juana Castillo Escobar, autora de diversos libros ya publicados, colaboradora en radio “Diferente”, de Madrid, y editora de su propia revista, “Pluma y tintero”; Anna Rossell, autora de poemas en catalán y en castellano, Beatriz Giovanna Ramirez (Colombia-España), autora del excelente poema “En las manos de Ariadna” publicado en HLC, o Rocío Espinosa Herrera, poeta de inspiración y vocación ecologista. Una presencia especial en HLC fue desde el inicio la de los poetas españoles de las Islas Canarias, destacadamente con Antonio Arroyo Silva, que hace de la creación poética su propio modus vivendi. Antonio es rodeado por muchos poetas que se han convertido en colaboradores de nuestra revista. Así, en uno de los primeros números especiales de HLC –el 5/2011– fueron publicados autores con varios estilos, pero todos animados por el mismo amor hacia la poesía, como Félix Martín Arencibia, Isa Guerra, Rosario Valcárcel, Teresa Delgado, Berbel, entre otros. El bien conocido Leopoldo María Panero fue publicado en la revista, infelizmente post mortem. Más recientemente, el grupo de los poetas canarios en HLC  se completó con Luis Ángel Marín Ibáñez, un autor que se propone a unir el arte poético con el arte musical.
  América Latina, con su mundo lleno de colores contrastantes, tiene un compromiso especial, sino histórico con la poesía: Diferentes países, el mismo idioma y modalidades específicas de creación. Uno de los puntos de referencia es México, donde se encuentra  Marina Centeno, una de las poetas latinoamericanas más importantes de HLC. Con una creación muy personal y de un valor especial, infatigable buscadora del Absoluto en la relatividad de nuestra condición humana, con sus versos que parecen nacer de las aguas y de la arena de su propio paraíso llamado Cardioplaya, la poeta de Progreso Yucatán es siempre una presencia bienvenida a HLC. Sin libros publicados en 2009, cuando tuvo lugar nuestro encuentro inicial, Marina Centeno es ahora, al final de 2014, la autora consagrada de 4 poemarios bien recibidos por los lectores y la crítica literaria y de muchos poemas publicados en HLC a través del tiempo.
  Igualmente debemos mencionar aqui las colaboraciones de Alina Velazco y de Manuel Ameneiros. Aunque no es un poeta de lengua española, merece una mención honoraria el poeta estadounitense John Tischer de Chicago establecido en Tepoztlan. Este autor escribe poemas como otros respiran el aire, con una estupenda naturaleza, aunque no tiene y no parece muy interesado a tener libros publicados. Nuestra Bibliotheca Universalis es predestinada a hacer de este gringo poeta un autor publicado. En Guatemala, HLC tiene una reciente colaboradora, Maite Chévez.. César Augusto Valdivia Carrasco es una personalidad cultural de Lima, Perú, y escribe poemas dedicados a los niños de su país, entre otros. Regresado en Colombia después de años de estudios realizados en Roma, Fray Rodolfo Chávez Mercado fue, por mucho tiempo, una presencia viva en los páginas de HLC, alternando los poemas inocentes de amor y de inspiración cristiana con ensayos sobre problemas de orden moral y espiritual. En los Estados Unidos, el poeta Daniel Montoly, de origen dominicano, autor prolífico de numerosos libros, reúne en sus creaciones varias circunstancias de su experiencia de vida, no todas felices, con elementos de referencia de la cultura universal; igualmente el autor cubano establecido en los Estados Unidos, Guillermo Arango. De República Dominicana es también la joven poeta Marielys Duluc Reyna, periodista y autora del poemario “En las manos del tiempo” (Santo Domingo, 2010), con una recomendación crítica de HLC en la última portada. En Montevideo HLC tiene dos amigos poetas: Carlos V. Gutiérrez, autor publicado y profesor universitario de literatura, un buen animador cultural, y Marcela Meirelles, joven artista plástica, sin libros publicados, periodista y ansiosa autora de versos originales sobre temas de inspiración existencialista. No podemos omitir las colaboraciones de nuestra dinámica poeta y animadora cultural en Medellín, Colombia, Anna Francisca Rodas Iglesias, miembro de la junta directiva de la Corporación Mujeres Poetas de Antioquia y presidente de la Representación CADELPO (Casa del Poeta Peruano) para su querido país, entre otras.    
  Argentina es un país donde HLC encuentra desde hace ya muchos años una excelente recepción en los medios literarios de Buenos Aires y de Córdoba, especialmente. Nuestro espíritu rector en esta parte del mundo es Luis Benítez, un poeta de valor, traducido a varios idiomas y premiado en varios países del mundo, que desde Buenos Aires fue dos veces el coordinador inspirado y competente de nuestras ediciones dedicadas a varios poetas argentinos, entre ellos Fernando Toledo, Rubén Valle, Luis Raúl Calvo, Alberto Boco y sus hermanos en la poesía de la ciudad de Córdoba -Jorge Dipré, Pablo Anadón, Guillermo Bawden, Alejo Carbonell, Diego Cortés, Fabricio Devalis, Carlos Schilling y Gastón Sironi- ciudad apreciada por Luis Benítez en un ensayo temático como una verdadera “capital de la poesía argentina”. No podemos olvidar a Martín Sosa Cameron (asimismo de Córdoba), un autor de teatro y prosa y también de poesía, amigo y colaborador de nuestra revista. En el país vecino, Chile, HLC tiene buenos colaboradores y autores de poesía, como Andrés Morales, de la Universidad “Finis Terrae”, y Astrid Fugellie, autora que conmueve el lector con sus versos llenos de sensibilidad y comprensión humana, como en el poema dedicado a Tequenica de Uquica, la última descendiente de su pueblo de aborígenes, la que murió llevando con ella no solo los valores y las tradiciones, sino el Dios mismo de su nación desaparecida de la escena de la historia implacable. Una constante y buena colaboradora es también Carmen Troncoso, que ha ofrecido a nuestra revista varias entrevistas (no podemos olvidar la realizada a Omar Lara, conocido en Bucarest como traductor del rumano y como poeta) y diferentes poemas de su creación. A mencionar aquí también la presencia episodica, pero interesante, de Anna Rosa Bustamante Morales, una poeta de lengua español y francés.
  Al final, pero no en el último lugar, mencionamos con satisfacción la dinámica y valiosa presencia a HLC de Theodoro Elssaca, presidente de la Fundación Iberoamericana desde Santiago de Chile, globe-trotter intercultural, autor de poemas y caligramas inspirados y reconocido en 2013, en la Universidad de Craiova, con el honroso Premio Internacional “Mihai Eminescu”.     
  En resumen, ¡una verdadera arca de Noé de los poetas del mundo contemporáneo!... Lo que no es una cosa pequeña.
     Bucarest, 24 de Octubre de 2014


  La revista noastră interculturală, creaţia poetică spaniolă este foarte importantă şi relevantă. Deşi colaborările autorilor din Spania şi America Latină la OLC sunt ulterioare – din punct de vedere cronologic – în raport cu colaborările de limbă engleză, volumul acestor colaborări este de mult timp de acelaşi nivel valoric şi de fiecare dată mai amplu. Putem afirma că sensibilitatea poetică hispanică este atrasă de revista noastră, ca spaţiu de exprimare internaţional.
  Din Spania au publicat în diferite perioade poeţi cu o individualitate distinctă, precum Marian Ramentol Serrato-sa (Barcelona, 1966), autoare a unor cărţi de versuri premiate, Juana Castillo Escobar, autoare si ea a mai multor cărţi publicate, colaboratoare la Radio “Diferente” din Madrid şi editor al revistei proprii, “Pluma y tintero”, Anna Rossell, autoare de poezii în catalană şi castiliană, Beatriz Giovanna Ramirez (Columbia-Spania), autoare a excelentului poem “În mâinile Ariadnei”, publicat în OLC,.sau Rocio Espinosa Herrera, poetă de inspiraţie şi vocaţie ecologistă. O prezenţă specială la HLC a fost de la început cea a poeţilor spanioli din Insulele Canare, în frunte cu Antonio Arroyo Silva, care face din creaţia poetică propriul său modus vivendi. Antonio este înconjurat de mulţi poeţi care au devenit colaboratori ai revistei noastre. Astfel, într-unul dintre primele numere speciale ale OLC – 5/2011 – au fost publicaţi poeţi cu stiluri variate, dar cu toţii animaţi de aceeaşi dragoste pentru poezie, ca  Félix Martín Arencibia, Isa Guerra, Rosario Valcárcel, Teresa Delgado, Berbel, printre alţii. Binecunoscutul  Leopoldo María Panero, boem al timpurilor noastre, a fost şi el publicat în revistă, din nefericire post mortem. Mai recent, grupul poeţilor din Canare de la OLC s-a completat cu Luis Ángel Marín Ibáñez, un autor care îşi propune să unească arta poetică cu arta muzicală.
  America Latină, cu lumea sa plină de culori contrastante, are un legământ special, dacă nu istoric, cu Poezia. Diverse ţări, aceaşi limbă de comunicare şi modalităţi specifice de creaţie. Unul dintre punctele de referinţă este Mexicul, unde se află Marina Centeno, una dintre cele mai importante poete latinoamericane ale OLC. Cu o creaţie foarte personală şi de o valoare specială, neobosită căutătoare a Absolutului în relativitatea condiţiei noastre umane, cu versurile sale ce par a se naşte din ape şi din nisipul paradisului său personal numit Cardioplaya,  poeta din Progreso Yucatán este  mereu o prezenţă binevenită la OLC. Fără cărţi publicate în 2009, când a avut loc prima noastră întâlnire, Marina Centeno este acum, la finele lui 2014, autoarea consacrată a 4 volume de poeme bine primite de cititori şi de critica literară, şi a multor versuri publicate în OLC în decursul timpului.
  Se cuvine de asemenea să menţionăm aici, printre colaboratorii din Mexic, pe Alina Velazco, o inspirată autoare de poeme şi povestiri, Leticia  Garriga, poetă din Baja California, şi Manuel Ameneiros, poet şi eseist amator de paradoxuri, care “nu are tragere de inimă” pentru scris, dar scrie în continuare. Chiar dacă nu este un poet de limbă spaniolă, o menţiune onorifică merită poetul american John Tischer din Chicago, care este stabilit în oraşul Tepoztlan. Acest autor scrie poezie aşa cum alţii respiră, cu o desăvârşită naturaleţe, cu toate că nu are şi nici nu pare special interesat să aibă cărţi publicate. Colecţia noastră “Bibliotheca Universalis” pare predestinată să facă din acest poet-gringo un autor publicat.  
  În Guatemala, OLC are o colaboratoare recentă, Maite Chévez. César Augusto Valdivia Carrasco este o personalitate culturală din Lima, Peru, şi scrie poeme dedicate copiilor din ţara sa, printre altele. Reîntors în Columbia după mai mulţi ani de studii la Roma, Fratele Rodolfo Chávez Mercado a fost, multă vreme, o prezenţă vie în paginile OLC, alternând poemele de iubire inocentă şi de inspiraţie creştină cu eseurile despre probleme de ordin moral şi spiritual.. În Statele Unite, poetul Daniel Montoly, de origine dominicană, autor prolific al multor cărţi, îmbină în creaţiile sale variate circumstanţe ale experienţei sale de viaţă, nu toate fericite, cu elemente de referinţă din cultura universală; la fel, şi poetul cubanez emigrat în Statele Unite, Guillermo Arango, care nu uită de locurile natale. Din Republica Dominicană este şi tânăra poetă Marielys Duluc Reyna, publicistă şi autoare a volumului de poeme “În mâinile timpului” (Santo Domingo, 2010), cu o recomandare critică a OLC pe coperta a patra. În Montevideo, OLC are doi prieteni poeţi: Carlos V. Gutiérrez, autor publicat şi profesor universitar de literatură, bun animator cultural, şi Marcela Meirelles, tânără artistă plastică, fără cărţi publicate, publicistă şi angoasată autoare de versuri pe teme de inspiraţie existenţialistă. Nu putem să omitem colaborarea dinamicei noastre poete şi animatoare culturale din Medellín, Columbia, Anna Francisca  Rodas Iglesias, membră a comitetului director al Corporaţiei “Femeile Poete din Antiohia” şi preşedintă a Reprezentanţei CADELPO (Casa Poetului Peruan) în iubita sa patrie, Columbia.
  Argentina este o ţară unde OLC se bucură de mulţi ani de o excelentă receptare în mediile literare din Buenos Aires şi din Córdoba, cu deosebire. Drept spiritus rector al nostru în această parte a lumii îl avem pe Luis Benítez, poet de valoare, tradus în diferite limbi şi premiat în diverse ţări ale lumii, care din Buenos Aires a fost în două rânduri coordonator inspirat şi priceput pentru ediţiile noastre dedicate unor poeţi argentinieni, printre care Fernando Toledo, Rubén Valle, Luis Raúl Calvo, Alberto Boco şi fraţii lor întru poezie din oraşul Córdoba - Jorge Dipré, Pablo Anadón, Guillermo Bawden, Alejo Carbonell, Diego Cortés, Fabricio Devalis, Carlos Schilling şi Gastón Sironi - , Córdoba fiind un oraş apreciat de Luis Benítez într-un eseu drept o veritabilă “capitală a poeziei argentiniene”. Nu-l puem uita nici pe Martín Sosa Cameron (şi el din Córdoba), un autor de teatru şi de proză, dar şi de poezie, prieten şi colaborator al revistei. În ţara vecină, Chile, OLC are buni colaboratori şi autori de poezie, precum Andrés Morales de la Universitatea “Finis Terrae” şi Astrid Fugellie, autoare care îl emoţionează pe cititor cu versurile sale pline de sensibilitate şi înţelegere omenească, precum în poemul (memorabil) despre umila Tequenica din Uquica, ultima descendentă a neamului său aborigen, care a murit luând cu sine nu doar valorile şi tradiţiile, ci şi pe dumnezeul însuşi al naţiei sale, dispărute de pe scena istoriei implacabile. De asemenea, o constantă şi bună colaboratoare este Carmen Troncoso, care a oferit revistei noastre poezii din creaţia personală şi diverse interviuri (cum este cel cu Omar Lara, cunoscut la Bucureşti ca traducător şi poet).De menţionat şi prezenţa episodică, dar interesantă, a poetei Anna Rosa Bustamante Morales, autoare de versuri în spaniolă şi franceză.
  La final, dar în ultimul rând, menţionăm cu satisfacţie dinamica şi valoroasa prezenţă a lui Theodoro Elssaca, preşedintele Fundaţiei Iberoamericane din Santiago, globe-trotter intercultural, autor de poeme şi caligrame inspirate şi recunoscut în anul 2013, la Universitatea din Craiova, cu onorantul Premiu Internaţional “Mihai Eminescu”.
  Pe scurt, o adevărată Arcă a lui Noe a poeţilor lumii contemporane!... Ceea ce nu e puţin lucru.

     Bucureşti, 24 octombrie 2014

duminică, 12 octombrie 2014


Daniel Dragomirescu, CLH and Intercultural Poetry. Spanish Language Authors

Elspeth Brown
Mary Smith
Gerry Cambridge
Ken Cockburn & Alec Finlay
Stewart Conn
Sally Evans
Brian Johnstone
Angus Macmillan
Richard Price
Douglas Lipton

Eeva Kilpi (Finland)
Astrid Fugelie (Chile)
Luis Benitez (Argentina)
Marcela Meirelles (Uruguay)
Tatiana Rădulescu (Romania)
Monica Manolachi (Romania)
Burt Rashbaum (United States)
John Tischer (United States-Mexico)
Gene Tanta (United States-Romania)
Sonia Kilvington (Cyprus)
Paul Mein (United Kingdom)
Kees Van Meel (The Netherlands)
Calogero Restivo (Italy)

Oziella Inocêncio (Brazil), Socorro
Carla Delmiglio (Italy), Una mattina qualsiasi
Alina Velzaco (Mexico), Josefina
Niza Todaro (Uruguay), La Hostería del amor perdido

Carmen Troncoso (Chile), Interview with Manuel Peña Muñoz
Adela Catană (Romania), Interview with Haya Leah Molnar

A. Augusta (Canada), The Wildest Wave Alive
Chokri Omri (Tunisia), A Truth The Tunisian history still refuses to reveal
Mladen Urem (Croatia), Janko Polić Kamov and presidential family Orlić from Costa Rica
Anna Rossell (Spain), Poetry from the Involved

Ludwig Holmdahl (Sweden), My Life as a Librarian in Sweden

Marina Centeno (Mexico), Olivier Cousin (France), Martin Sosa (Argentina)

Niza Todaro (Uruguay), Theodoro Elssaca (Chile), Luis Benitez (Argentina), Calogero Restivo (Italy), Luîs Angel Marîn Ibáñez, Isa Guerra, Felix Martin Arencibia, Antonio Arroyo Silva, Anna Rossell (Spain), Katherine Gallagher (United Kingdom)


vineri, 10 octombrie 2014



  Santiago, tres grados bajo cero, al filo de la medianoche.
  De costumbre, el mendigo del barrio doblaba por la esquina de  calle Nueva York. Se frotaba las manos adormecidas de invierno. Guantes rotos por donde asomaban las puntas de los dedos; vestía abrigo visitado por las polillas, que le había regalado un banquero. Completaban su indumentaria de señor, unos zapatos con las suelas despegadas, que al caminar sonaban clap, clap, clap.
  Apareció en la calle La Bolsa y bajo la luz del farol desvanecida por la niebla, sacó desde el morral la petaca de licor barato y bebió un sorbo para calentar la miseria.
  Bajo el alero de las escalinatas de una casa de cambio, recogió cartones de la basura y acondicionó un lecho propio de emperador. Arrebujado, se hizo un ovillo de desgracia, y se hundió tapando su rostro con el gorro de lana. ¿Qué me trajo a este mundo? ¿Valdrán tantas penurias para seguir respirando el desamparo?
  En el séptimo piso de calle Moneda, frente al edificio de La Bolsa, Marco Antonio Irrigoichea, analizaba en el periódico el desplome de las bolsas del mundo. Vio cómo su empresa de inversiones, adalid en el rubro, caía al abismo de la desesperanza.
  Guardó un revólver en el bolsillo, como quien busca justificación a la desgracia. Del perchero, tomó el abrigo de cashimir. Enlazó la bufanda al cuello y descendió sin premura las escaleras. No entró al ascensor, quería evitar las náuseas. Descendió cada peldaño como si bajara al infierno del Dante.
  El aire de la noche lancinó su cuerpo. Cabizbajo, hizo camino por escarchados adoquines de la calle Nueva York. ¡Cómo dolía el despojo en su infortunio material! Se detuvo frente a la fachada de La Bolsa de Santiago. Tiritaba, de brazos cruzados, mientras quería encontrar la fórmula para evadir la encrucijada. ¿Cómo será al amanecer? ¿Cómo enfrentar este derrumbe? Y cayó de rodillas junto al mendigo, que sobresaltado, emergió asomando la nariz entre los cartones.
  Se cobijaron movidos por la solidaridad. El destino jugaba a la “ruleta rusa” con quienes la sociedad mantenía en las antípodas. Ambos se observaron hermanados por la ruina. Marco Antonio cerró los ojos, porque los sentía moribundos.
  Amanecía en Santiago. Irrumpieron los primeros ruidos de la ciudad. El repiqueteo de las campanas de la iglesia de La Merced llamaba a la feligresía al ángelus. Por las calles, bajo los granizos, se desbordaba la multitud anhelante.     
  En las puertas de La Bolsa, el barrendero se puso a gritar: “¡Arriba, arriba!”. Nada se movía bajo los cartones.


  Santiago, la minus trei grade, la marginea miezului nopţii.
  De obicei, cerşetorul din cartier trecea pe la colţul străzii New York. Îşi freca mâinile adormite de iarnă. Mănuşi rupte, prin care se vedeau vârfurile degetelor; purta un palton mâncat de molii, pe care i-l dăruise un bancher. Îmbrăcămintea sa de domn era completată de nişte pantofi cu tălpile dezlipite, care făceau zgomot atunci când mergea.
  A apărut pe strada La Bolsa şi, pe lumina înceţoşată a felinarului, şi-a scos din rucsac sticla de rachiu ieftin şi a luat o sorbitură ca să îşi încălzească sărăcia.
  Sub streaşina scărilor unei case de schimb valutar, a strâns cartoane din gunoi şi şi-a confecţionat un pat demn de un împărat. Ghemuit, s-a făcut ghem de nefericire şi s-a lăsat pe spate, acoperindu-şi chipul cu fesul de lână. Ce m-a adus pe lumea asta? Merită atâtea suferinţe ca să continui să respir neputinţa?
  La etajul al şaptelea al străzii Moneda, în faţa sediului Bursei, Marco Antonio Irrigoichea, analiza în ziar prăbuşirea burselor din lume. A văzut cum firma sa de investiţii, campioană în domeniu, cădea în prăpastia disperării.
  Şi-a pus un pistol în buzunar, ca cine caută să justifice nenorocirea. Din cuier, şi-a luat paltonul de cashimir. Şi-a pus fularul la gât şi a coborât fără grabă scările. Nu s-a urcat în lift, voia să evite ameţelile. A coborât fiecare treaptă ca şi cum ar coborî în infernul lui Dante.
  Aerul nopţii i-a cutremurat trupul. Cu capul plecat, s-a plimbat pe pietrele îngheţate ale străzii New York. Cât îl durea jaful în nenorocirea sa materială ! S-a oprit în faţa faţadei Bursei din Santiago. Dârdâia, cu braţele încrucişate, în timp ce voia să găseasca formula ca să scape de răscruce. Cum va fi răsăritul ? Cum va face faţă acestei căderi ? Şi căzu în genunchi lângă cerşetor, care, tresărind, s-a ridicat scoţându-şi nasul printre cartoane.
  S-au învelit, mişcaţi de solidaritate. Destinul se juca la “ruleta ruseasca” cu cei pe care societatea îi ţinea la antipozi. Amândoi s-au văzut înfrăţiţi de ruină. Marco Antonio şi-a închis ochii, căci şi-i simţea pe moarte.
  Se lumina de ziuă în Santiago. Au început să se audă primele zgomote în oraş. Zăngănitul clopotelor bisericii La Merced îi chema pe credincioşi la slujbă. Pe străzi, pe grindină, se revărsa mulţimea doritoare.
  La uşile Bursei, măturătorul a început să strige: “Trezirea, trezirea !”. Nimic nu se mişca sub cartoane.


  Theodoro Elssaca es poeta, escritor, ensayista, artista visual, fotógrafo-antropologista y expedicionario. Nació en Santiago de Chile, 1958. Autor de: Aprender a morir (Graphika, 1983); Viento sin memoria (Ediciones Yanara, 1984); Isla de Pascua.Hombre-Arte-Entorno (Spatium Ediciones, 1988); Aramí (Red Internacional del Libro, 1992); El espejo humeante–Amazonas (Fundación Ibe-roAmericana, 2005), entre otros. En www.elssaca.cl se pueden conocer sus obras. Pertenece a la Generación de los ´80. Estudió literatura, diseño, fotografía, cine y estéti-ca e historia del arte, en la Universidad Católica de Chile. Colabora en revistas de América y Europa, con poesía, narrativa y ensayo. Es Presidente de la Fundación Ibe-roAmericana, a través de cuyo portal www.fundib.org rescata y difunde la obra de autores hispanos.
  Corrientes tradicionales y vanguardistas, influyeron en la consolidación de su impronta multifacética.Participa en congresos y encuentros internacionales de poesía represen-tando a Chile y homenajeando su literatura y sus autores.
  Sobre su poesía han dicho: Delia Domínguez: “...su pupila provocadora es la de un artista que, con la valentía de sus sueños, penetra desnuda hasta la matriz de esta Sur-América”. El dramaturgo Jorge Díaz, en Madrid: “La poesía de Elssaca es perturbadora por su hondura. Dejar constancia de un viaje iniciático hacia las raíces, siempre es una experiencia mágica y terrible; arriesgada y trans-formadora...”. Gonzalo Rojas: “...en su poesía encontré la mística y ritualidad que necesitamos. Estoy con Elssaca, porque sabe lo que se ha de saber”. Rafael Alberti culminó su presentación a Elssaca en el Círculo de Bellas Artes de Madrid diciendo: “...Escuchemos su poesía intensa y po-blada de imágenes”.
  En octubre 2013, Ediciones Vitruvio, ha presentado en Madrid Travesía del Relámpago - Antología Esencial.
  Este ensayo es incluydo en el libro con el mismo titulo, que sera publicado en Octubre de 2014, en “Bibliotheca Universalis”, una colección de libros bi-linguales, escritos por autores y colaboradores de todo el mundo de la revista “Horizonte literario contemporáneo”.


  Theodoro Elssaca este un poet,  scriitor, eseist, artist vizual, fotograf-antropolog şi explorator. S-a născut la Santiago de Chile în 1958. Este autorul volumelor: Aprender a morir (Graphika, 1983); Viento sin memoria (Editura Yanara, 1984); Isla de Pascua.Hombre-Arte-Entorno (Spatium Ediciones, 1988); Aramí (Red Internacional del Libro, 1992); El espejo humeante–Amazonas (Fundaţia IberoAmericană, 2005), printre altele. În www.elssaca.cl pot fi consultate scrierile sale. Aparţine Generaţiei ’80. A studiat literatura, desenul, fotografia, cinematograful,  estetica şi istoria artei la Universitatea Catolică din Chile. Colaborează la reviste din America şi Europa cu poezie, proză şi eseu. Este preşedinte al Fundaţiei IberoAmericane, prin al cărei portal www.fundib.org  promovează opera autorilor hispanici.
  Curentele tradiţionale şi avangardiste i-au influenţat şi consolidat profilul cultural polivalent. Participă la congrese şi întâlniri internaţionale de poezie reprezentând Chile şi omagiind literatura şi pe autorii săi.
  Despre opera lui s-a spus: Delia Dominguez: “...ochiul său provocator este al unui artist care, cu curajul viselor sale, pătrunde până în profunzimile matriceale ale Ameri-cii de Sud”. Dramaturgul Jorge Diaz, din Madrid: “Poezia lui Elssaca este tulburătoare prin profunzimea sa. A urma în mod consecvent un drum iniţiatic până la origini, este întotdeauna o experienţă magică şi desoebită; riscantă şi transformatoare...”  Gonzalo Rojas: “...în poezia lui am găsit mistica şi ritualitatea de care avem nevoie. Sunt alături de Elssaca, deoarece ştie ceea ce trebuie ştiut”. Rafael Alberti a culminat prezentarea lui Elssaca la Cercul de Arte Frumoase din Madrid zicând: “...Să ascultăm poezia sa intensă şi populată de imagini”.
  În luna octombrie 2013, Editura Vitruvio a lansat la Madrid noua sa carte Travesía del Relámpago - Antología Esencial / Trecerea fulgerului – Antologie esenţială.
  Proza de mai sus face parte din volumul omonim, care va fi publicat în octombrie 2014 în "Bibliotheca Universalis", o colectie de cărţi bilingve, reunind autrori şi colaboratori din întreaga lume ai revistei "Orizont literar contemporan".
Traducere de Diana Dragomirescu