2012: TRES ANOS DE MULTICULTURALISMO / THREE YEARS OF MULTICULTURALISM

  

News, Haps & Snaps

From our friends in Bucharest:

________________

At the launching of the CHM Anthology

in Bucharest, April 7, 2012:     

     (...) Daniel Dragomirescu, center, poet and actress Lidia Lazu (left); poet Tatiana Radulescu, contributor of CHM (behind Dragomirescu); poet Victoria Milescu (right), and two unidentified participants at the Launch. (...)

     (Mike Foldes, in RAGAZINE.CC,  New York, 2012.04.12)

*  *  *

      El Museo Nacional de la Literatura Rumana comunica que el sábado, 7 de Abril de 2012 fue organizada la presentación oficial de la segunda Antología de la revista “Horizonte Literario Contemporáneo”.  A este evento multicultural fueron invitados importantes personalidades de la cultura rumana como Simona Cioculescu, Gabriel Dimisianu, Ion Lazu y también poetas de las nuevas generaciones.

     También fueron presentados algunos mensajes de salu-do del parte de los colaboradores: Juana Castillo Escobar (Madrid), prof. Donald Riggs (Drexel University, Phila-delphia), Caroline Gill y Neil Leadbeater (Reyno Unido), Carmen Troncoso Baeza y Oscar Hahn (Chile), Marina Centeno (Mexico), Rosetta Savelli y Rodolfo de Jésus Chavez Mercado (Italia).

      (Prof. Dr. Andrés Morales, Universidad “Finis Terrae”, Santiago de Chile)

LANSAREA CELEI DE-A DOUA ANTOLOGII

A REVISTEI "ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN"

de ION LAZU

    Sâmbătă, 7 aprilie 2012, înainte de prânz dar şi înainte de Florii, la Rotonda MNLR a avut loc lansarea unei noi antologii a Revistei Orizont literar contemporan. O revistă cu profil mai aparte, reunind poeţi, prozatori, eseişti şi graficieni din mai toată lumea, într-o viziune de multicul-turalitate care se exersează deja de trei ani.  Pe pereţii Rotondei, fotografii cu Fănuş Neagu, comemorat chiar aici de ziua sa, pe 5 aprilie: manuscrise, corespondenţă, un bust al prozatorului brăilean, inclusiv faimosul "scaun al singurătăţii", un jilţ impresionant, din lemn sculptat în motive brâncuşiene, cu spetează ce se ridică la aproape 2 m de la sol. Printre altele, devenit nu doar titlul unui roman de succes, ci simbol al însingurarii creatorului. Nu mult diferită era şi situaţia din Rotondă, într-o zi şi într-un mo-ment al ei când tot omul are alte priorităţi. Dar cine a fost să vină s-a înfiinţat, vorba poetului Ion Murgeanu: datoria, conştiinţa! - inclusiv o echipă de la TVRCultural, care a luat interviurile de rigoare. Actanţi: Dl Daniel Dragomirescu, romancier, traducător, editor, Simona Cioculescu, cercetătoare, criticul Gabriel Dimisianu şi poeta Tatiana Rădulescu, iar în sală, printre alţii, poeta Victoria Milescu, poetul Petru Solonaru, graficiana Andana Călinescu, poeta şi actriţa Lidia Lazu, freneticul fotograf Dan Vatamaniuc, dl. ing, Aurel Ionescu, iniţiatorul unui incitant studiu privind nomenclatorul străzilor din Bucureşti (în căutare de editor pentru volume-le deja pregătite), câţiva cercetători de la MNLR.

     Redactorul şef a relatat despre programul revistei, cu apariţie bimensuală, a prezentat conţinutul celei de a doua antologii: un număr de 14 texte ale colaboratorilor din diferite puncte ale globului - şi nu este o exprimare fără acoperire, fiind vorba despre scriitori din Europa, America de Nord, de Sud, Africa, Asia... Urmează o secţiune cu 2 dialoguri multiculturale, o a treia secţiune cu 21 de poeţi, cu poeme în engleză, traduse în română, cu un profil cultural, un portret, o scurtă exegeză. Iată un exemplu: poetul Ion Murgeanu apare cu 3 poezii în română, traduse în spaniolă, în engleză (de Petru Abucean), în franceză (de Elisabeta Isanos) şi un profil cultural în română şi engleză (Daniel Dragomirescu şi Sânziana Mihalache). O secţiune cu opt prozatori, de asemenea din cele mai diferite ţări şi regiuni lingvistice, traduşi în română, în engleză sau în vreo altă limbă de circulaţie.

     Dl D.D ne vorbeşte despre relaţiile cu colaboratorii, despre corespondenţa cu ei, despre difuzarea revistei, dar şi despre sistemul de subscripţii şi abonamente prin care este asigurată apariţia revistei. Ne prezintă un număr de cca 10 volume, primite de la diverşi colabortori din toată lumea, cu referiri la conţinutul lor, la împrejurările în care au fost lansate, la ecourile stârnite de acestea în critică, în media, la cititori. A stăruit pe bună dreptate asupra celui de al doilea volum memorialistic Ocarina de lut, parte a trilogiei Omul ca iarba, apărut la Humanitas în 2011, al scriitorului Mihai Cantuniari, poet, traducător, mentor al revistei pe care o lansăm.

     Simona Cioculescu se arată foarte interesată de conţinutul antologiei şi de demersul revistei, în general, în contextul acestei scăderi drastice a impactului cărţii asupra cititorilor. A participat de curând, la Capşa, la o reuniune Pen-Club, în care s-a discutat despre scăderea interesului general pentru literatură datorită faptului că prestaţia criticii de întâmpinare este absolut necorespunzătoare. Ea ar trebui să impună valori, să direcţioneze gusturi, să instituie o grilă valabilă, o scară a valorilor. Din sală, i-am notificat dnei S.C. că măcar la noi, critica literară şi-a păstrat toate ascendentele, indiferent de prestaţia ei nesatisfăcătoare. Am exemplificat cu rezultatele anchetei iniţiată de revis-ta Contemporanul pentru propuneri de scriitori la Acade-mie. În topul celor 10, se regăsesc nu mai puţin de 6 nume de critici literari, şi doar 4 scriitori de ficţiune: poeţi, pro-zatori, dramaturgi etc.

     Poeta Tatiana Rădulescu, cititoare atentă a Antologiei ce se lansează, a ales să ne vorbească despre temele spre care se orientează scriitorii din întreaga lume, fie ei scoţieni, canadieni, costaricani, peruani, patagonezi, din Insulele Canare, din Senegal, Italia, Bangladesh sau Aus-tralia. Scriitorul cu simţul răspunderii, constată Tatiana Rădulescu, se reorientează spre omul umil, aflat în dificul-tate în confruntarea cu exigenţele vieţii în capitalismul sălbatic, în era consumistă. Sunt trase semnale de alarmă cu privire la reinstaurarea unor aspecte ale celei mai crâncene sclavii, în plin mileniu trei, în spatele celor mai incitante aspecte ale bunăstării şi  civilizaţiei.

     Criticul Gabriel Dimisianu se arată foarte impresionat de abordarea de la Revista noastră, considerând că ea reface o parte din strădaniile de pe vremuri ale revistei Secolul XX, care la acea dată a constituit o nesperată şi vitală deschidere culturală spre marile literaturi ale lumii. După Evenimente, acest lucru a fost lăsat la voia întâmplării; în acest context, revista noastră şi Lettre international se străduiesc să acopere un sector neglijat, să militeze pentru integrarea culturală, acea mult visată coexistenţă prin diferenţă. Vorbeşte cu defernţă despre poetul şi memorialistul Mihai Cantuniari, din care a citit fragmentele apărute la momentul respectiv în România Literară. 

     Din sală, completez aceste informaţii, precizând că era vorba despre fragmente din primul volum memorialistic. Bărbatul şi cele trei morţi ale sale, cele pe care şi Alex Ştefănescu le-a avut ân vedere când l-a comentat pe autor. Atrag atenţia asupra traducătorului de excepţie din literatura de limbă speniolă, entuziasmat de Războiul sfârşitului lumii de Mario Vargas Llosa.

     Două tinere colaboratoare ale revistei (Sînziana Miha-lache şi Edith Uncu) au dat citire câtorva scrisori şi mesaje de felicitare primite de la colaboratorii din străinătate, cu referire specială la apariţia antologiei ce se lansează acum. 

    Actriţa şi poeta Lidia Lazu a citit poeme de românul Marius Ştefan Aldea (Eu) şi Moartea unei călugăriţe de brazilianca Oziella Inocencio şi a încheiat cu o prea frumoasă poemă de Tatiana Rădulescu, pe o temă din Rilke, din volumul Soare alpin. Un moment de graţie, a fost comentariul amfitrionului. Aplauze meritate.