duminică, 15 septembrie 2013

"TERRA AUSTRALIS": ASTRID FUGELLIE GEZAN (CHILE)

R  A  U  L  I  N  A       Y  A  G  Á  N      Y  A  G  Á  N
Raulina Yagán Yagán,
la última yámana de Tekenica y de Ukika,
poblados de nutrias y sembraderos cercanos
a la crueldad de las redes y el mar,
murió un diez y siete de abril
de mil novecientos ochenta y siete.

Raulina Yagán Yagán
no dejó más descendencia que
uno que otro tejido a telar,
que la infeliz  hubo de aprender para sobrevivir,
porque el mínimo empleo repelió su oficio de
entrelazadora de canastos
y canoas en miniatura.

Y así,
Raulina Yagán Yagán,
la última yámana de
Tekenica y de Ukika subió a los cielos donde Pedro,
en nombre  del Dios Padre Todo Poderoso la recibió:
- ¿Tu nombre?
- Raulina Yagán Yagán, repuso la indígena 
con la cabeza gacha,
y luego agregó, Annulalayala…
- ¿Qué dices?, interrogó el Blanco Santo.
-¡Los he dejado!, ¡Ya los he dejado!,
¿Dónde puedo encontrar
a mi padre dios yámana?
- ¿Tu dios padre yámana?,
¿Te refieres al dios padre de los yaganes?,
insistió algo desconcertado el bueno de Pedro.
- ¡Sí!, si, sí, se esperanzó Raulina Yagán Yagán.
- Murió, Raulina, tu padre dios murió
el diez y siete de abril de mil novecientos ochenta y siete,
en la tarde. 
     (del libro Los Círculos, 1985, 1ª Ed., Premio Academia de la Lengua)
R  A  U  L  I  N  A       Y  A  G  Á  N      Y  A  G  Á  N
Raulina Yagán Yagán,
ultima yámana* din Tekenica şi Ukika,
populate cu nutrii şi semănături învecinate
din cauza cruzimii locurilor şi a mării
muri pe şaptesprezece aprilie
o mie nouă sute optzeci şi şapte.

Raulina Yagán Yagán
nu lăsă alţi urmaşi decât
un război de ţesut,
pe care nefericita soartă a învăţat-o să-l folosească
                                                  pentru a supravieţui,
pentru că lipsa locurilor de muncă i-a refuzat slujba de
împletitoare de coşuri
şi de canoe în miniatură.

Şi astfel,
Raulina Yagán Yagán,
ultima yámana din
Tekenica şi Ukika urcă la ceruri unde Petru,
în numele lui Dumnezeu Tatăl Atotputernic o primi:
- Numele tău?
- Raulina Yagán Yagán, răspunse indigena
cu capul plecat,
şi repede adăugă, Annulalayala
- Ce spui? întrebă imaculatul sfânt.
- I-am părăsit! I-am părăsit!
Unde pot să găsesc
pe Tatăl Dumnezeu yámana?
- Pe Dumnezeu Tatăl yámana?
Te referi la Dumnezeul Tată al yaganilor?
stărui oarecum deconcentrat bunul Petru.
- Da! da, da, îşi făcu speranţe Raulina Yagán Yagán.
- A murit, Raulina, Dumnezeul tău Tată a murit
în ziua de şaptesprezece aprilie o mie nouă
                                        sute optzeci şi şapte
după-amiaza. 
     (din volumul Cercurile, 1985, Premiul Academiei Filologice din Republica Chile)
____________________
   *Grup etnic pe cale de dispariţie din Patagonia.
**Aşezări ale populaţiei indigene din Patagonia.
PERFIL CULTURAL 
     Astrid Teresa Fugellie Gezan (nacida 1949) es una poeta chilena-británica, miembro de Unión Nacional de Artistas Chilenos, de Pen-Club y de la Fundación Iberoamericana.
     Libros publicados: Siete Poemas (1969), Una casa en la lluvia (1975), Las Jornadas del silencio (1984), La mujer en la poesía chilena de los 80 (1987), Dioses del sueño (1991), Los Círculos (1996),  En Off (2010) etc. Unos de estes libros  han sido traducidos al Inglés, Francés, Italiano, Alemán, Chino (Universidad de Pekín), Croata, Húngaro y Checoslovaco.
     Premio Academia Chilena de la Lengua.     
      “La poesía de Astrid Fugellie sorprende siempre por la capacidad casi sobrehumana para transformar el lado más oscuro y trágico de la vida en materia bella y luminosa. Insomnio y Asteriza, sus más recientes poemarios, se deslizan por esa vía de creación donde la poeta-alquimista puede ver claro en medio de los nubarrones, y diseñar futuros resplandores que alumbrarán su sendero.” (Consuelo Hernández,  poeta, American University, catedrática de Literatura y Estudios Latinoamericanos)
PROFIL CULTURAL
     Astrid Teresa Fugellie Gezan (născută în 1949) este o poetă chiliano-britanică, membră a Uniunii Naţionale a Artiştilor din Chile, a Pen-Clubului şi a Fundaţiei Ibero-Americane.
     Cărţi publicate: Siete Poemas / Şapte poeme (1969), Una casa en la lluvia / O casă în ploaie (1975), Las Jornadas del silencio / Zilele tăcerii (1984), La mujer en la poesía chilena de los 80 / Femeia în poezia chiliană din anii ’80 (1987), Dioses del sueño / Zeii somnului (1991), Los Círculos / Cercurile (1996),  En Off (2010) etc. O parte din aceste cărţi a fost tradusă în engleză, franceză, italiană, germană, chineză (Universitatea din Pekin), croată, ungară şi cehă.
     Premiul Academiei Lingvistice din Chile.
     “Poezia lui Astrid Fugellie surprinde mereu prin capacitatea aproape supraomenească de a preface latura cea mai obscură şi tragică a vieţii în materie frumoasă şi luminoasă. Insomnio şi Asteriza, cele mai recente cărţi ale sale, glisează pe această cale de creaţie, unde poetul-alchimist poate să vadă clar în mijlocul nebulozităţii şi să deseneze flash-uri viitoare, care îi vor lumina calea” (Consuela Hernández, poetă, American University, profesoară de literatură şi studii latinoamericane).
     Traducere de Daniel Dragomirescu
    READ MORE IN CLH 4 (36) "TERRA AUSTRALIS" ! 

miercuri, 21 august 2013

A NEW SPECIAL ISSUE: CLH 4 (36)/JULY-AUGUST 2013 "TERRA AUSTRALIS"


CONTENTS/SUMARIO (1)
ORIZONTURI CHILIENE
(12 + 1 Poets from Chile)
Theodoro Elssaca, Antologia “Terra Australis”
Andrès Morales
Astrid Fugellie
Delia Dominguez
Elicura Chihuailaf
Francisco Véjar
Manuel Silva Acevedo
Sergio Badilla Castillo
Sergio Macias
Jaime Quezada
Pedro Lastra
Matias Rafide
Rafael Rubio
Theodoro Elssaca
ALTE ORIZONTURI POETICE
Donald Adamson (UK-Finland)
Mike Bannister (UK)
Martin Bates (UK)
Douglas Lipton (UK)
Mike Foldes (US)
John Tischer (US-Mexico)
Raymond Walden (Germany)
Ada Carol (Romania)
Cătălin Afrăsinei (Romania)
Leonard Ciureanu (Romania-Italy)
Alberto Bergamini (Italy)
Casciano Lopes (Brazil)
Paulo Mielmiczuk (Brazil-Poland)
Marina Centeno (Mexico)
Daniel Montoly (Dominican Rep.-US)
Carmen Troncoso (Chile)
José Ramón Carballo López (Spain)
Mladen Machiedo (Croatia)
Boris Domagoj Biletić (Croatia)
Abiola Olatunde (Nigeria)
ORIZONTURI CRITICE
Anna Rossell (Spain), When Literature is more than a Text
Željka Lovrenčić (Croatia), Fernando del Paso
Niza Todaro (Uruguay), Montevideo
Neil Leadbeater (UK), Orizonturi interculturale
Dima El Sayed (Liban), The Immortal Bird, on Free 
                                      Circulation & Ideas
Reiner Menzel (Germany), Betrachtungen uber Freunde
Rosetta Savelli (Italy), Tre Pittori: Luigi Savelli, Pizza
                        Graziano de Sanctis, Gianluca Bosello
Patrizia Boi (Italy), Ildegarda de Bingen
ORIZONTUL PROZEI 
Radu Aldulescu (Romania), The Baker’s Lover/Amantul 
             colivăresei (fragm.)
Roxana Doncu (Romania), The Story of Crow and Crown
Yoshimoto Banana (Japan), 幸福の瞬間
           Moments of Happiness / Momente de fericire
Alex Kudera (US), Awash in Barach & Bolano
COMING SOON !



joi, 15 august 2013

CHINESE HORIZONS: AMY TAN


THE MOON LADY
     Many years ago, the year I turned seven, the Moon Festival arrived during an autumn that was terribly hot. When I awoke on that morning, the fifteenth day of the eighth moon, the straw mat covering my bed was already sticky. The sun drove rays through the bamboo curtains like knives. And soon the heat was seeping into my pillow, itching the back of my neck and cooking up the stinky smells of my chamber pot, so that I awoke restless – and full of complaints.
     “Amah!” I cried. “It’s too hot!” My nursemaid slept on a cot in the same room I did. She lifted my out of bed. But that day, instead of dressing me in the light cotton jacket and loose trousers I usually wore, Amah brought out something heavier. “Too hot!” I complained as Amah slipped the new jacket over my cotton undergarments.
     “No arguing,” said Amah. “Your mother made you special clothes for the Moon Festival.” The jacket and trousers were made out of yellow silk, with black borders and embroidered flowers at the sleeves and ankles. Yellow and black: the colors of a tiger. For that’s what I was – a girl born in the year of the tiger, a tiger with a light side and a dark side, a fierce temper and running feet.
     I asked Amah if I could wear the tiger slippers my older brother had already outgrown. “If you behave,” she answered. She was weaving silk threads into my hair, winding everything into two tight knots, one on each side of my head. Suddenly I heard voices in the courtyard and pretended to tumble off the stool so I could see out the window.
     “Ying-ying, stand still!” Amah scolded and pulled my back before I could see anything.
      ( Fragment from The Moon Lady  - 1992)

                                                      PRINŢESA LUNII
     Acum mulți ani, în anul în care am împlinit șapte ani, Festivalul Lunii s-a nimerit a fi într-o toamnă foarte fier-binte. Când m-am trezit în acea dimineață, în a cinspreze-cea zi a lunii a opta, salteaua patului meu era deja lipicioasă. Razele soarelui intrau ca niște cuțite în drape-riile de bambus, iar căldura își crea imediat drum spre perna mea, provocându-mi o senzație de mâncărime la ceafă, și întețind mirosurile înțepătoare de la olița de noapte, astfel încât m-am trezit agitată. Și extrem de nemulțumită.
     – Amah! Este prea cald, m-am smiorcăit.
     Bona mea dormea într-un pătuț în acceași cameră. Mă ridică din pat. Ȋnsă în acea zi, în loc să mă îmbrace cu jacheta albă de bumbac și cu pantalonii largi pe care îi purtam de obicei, Amah a scos ceva mai încărcat.
     – Prea cald! mă plângeam în timp ce Amah mă îmbrăca repede cu noua jachetă peste lenjeria de bumbac.
     – Fără comentarii, spuse Amah. Mama ta ți-a făcut haine speciale pentru Festivalul Lunii.
     Jacheta și pantalonii erau făcuți din mătase galbenă, cu manșete negre și flori brodate la mâneci și glezne. Galben și negru: culorile unui tigru. Pentru că asta eram: o fetiță născută în anul tigrului, un tigru ambivalent, o fire sălbatică și vioaie.
     Am întrebat-o pe Amah dacă pot purta papucii în formă de tigru care au fost ai fratelui meu mai mare.
     – Dacă te porți frumos, răspunse ea.
     Ȋmi împletea fire de mătase în păr, încolăcind totul în două noduri, câte unul pe fiecare parte. Deodată am auzit voci în curte și m-am prefăcut că mă împiedic și cad de pe scaun, ca să pot arunca o privire pe fereastră.
       (READ MORE IN CLH 4/2013)    

      Cultural Profile: Amy Tan is an American writer whose works interweave personal experience, myth and history and demonstrate the intersection of gender with ethnicity. Her works thoroughly explore mother-daughter relation-ships in this way illustrating the social and cultural construction of gender roles. Amy Tan’s well-known no-vels are The Joy Luck Club (1987) and The Kitchen God’s Wife (1991), followed by The Hundred Secret Senses (1995), The Bonesetter’s Daughter (2000) and Saving Fish from Drowning (2005). Her most recent novels are Rules for Virgins (2011) and The Valley of Amazement (2013). She has also written two children’s books, both illustrated by Gtretchen Schields, The Moon Lady (1992) and Sagwa, the Chinese Siamese Cat (1994).
    Profil cultural: Amy Tan este o scriitoare americană ale cărei lucrări îmbină experiență personală, mit și istorie, demonstrând intersectarea genului cu etnicitatea. Lucrările sale analizează în detaliu relațiile dintre mamă și fiică, în acest mod ilustrând interpretarea socială și culturală a rolurilor de gen. Cele mai renumite romane ale lui Amy Tan sunt Clubul norocoaselor (1987) și Soția zeului din bucătărie (1991), urmate de Cele o sută de simțuri secrete (1995), Fiica tămăduitorului de oase (2000) și Salvând peștii de la înec (2005). Cele mai recente romane sunt Reguli pentru virgine (2011) și Valea uimirii (2013). De asemenea, a scris și două cărți pentru copii, ambele fiind illustrate de Gretchen Schields, Prințesa Lunii (1992) și Sagwa, pisica siameză din China (1994).
     Traducere de Iuliana Vizan
     Universitatea Ovidius din Constanța

joi, 1 august 2013

AFRICAN HORIZONS: ABIOLA OLATUNDE (NIGERIA)

DEDICATION
Love is like a rose
Gerry’s care
in watching Erin
pick her way in creation
like the friendship of Skip Slocum
his keening gift
that heard the echoes
of my dreams
gave name to Numen Yeye.
All that carries gift of Man
may see through
the bandages that clouds our
journeys into matter.
     (from the book Numen Yeye)
DEDICAŢIE
Viaţa e ca un trandafir
grija lui Gerry
e s-o privească pe Erin
alegându-şi calea în creaţie
ca prietenia lui Skip Slocum
darului său din suflet
care a prins ecouri
din visele mele
i-a dat numele Numen Yeye.
Tot ce poartă darul Omului
se poate vedea în
bandajele care învăluie
drumurile noastre prin materie.
     (din volumul Numen Yeye)
DEDICACIÓN
La vida es como una rosa
la preocupación de Gerry
es mirar Erin
elegir su camino en la creación
como la amistad de Skip Slocum
su regalo pasionado
que ha retenido ecos
de mis sueños
lo llamó Numen Yeye.
Todo que lleva el regalo del Hombre
puede ser visto en
las vendas que rodean
nuestros caminos a través de la materia.
     (del libro Numen Yeye)
     PROFIL CULTURAL
     Abiola Olatunde (născută în 1950) este o poetă şi publicistă nigeriană contemporană. Poezia sa este un veri-tabil curcubeu dispus deasupra întregii umanităţi, în nu-mele păcii şi prieteniei între culturi, popoare şi continente. Ca jurnalistă, Biola Olatunde promovează consecvent valorile culturale şi spirituale ale Africii şi Nigeriei. Este colaboratoare a revistei Orizont literar contemporan din vara anului 2009.
                                            
    Abiola Olatunde (born 1950) is a contemporary poet and journalist from Nigeria. Her poetry is a real 'arc-en-ciel' over the whole of humanity, in the name of peace and friendship between cultures, peoples and continents. As writer and journalist, Biola Olatunde strongly promotes cultural and spiritual values from Africa and Nigeria, her country. Since 2009, Biola Olatunde is a constant contributor to Contemporary Literary Horizon magazine.
     Traducere în română şi spaniolă
     şi prezentare de Daniel Dragomirescu

marți, 23 iulie 2013


A HISTORIC VISIT. UNA VISITA HISTORICA
     Our contributor from Holland, ALBERT HAGENAARS, visiting the CLH headquarters in Bucarest - 21 July 2013. Nuestro colaborador de Paises Bajos, ALBERT HAGENAARS, visitando el sede central de HLC en Bucarest - 21 de Julio de 2013. Colaboratorul nostru din Olanda, ALBERT HAGENAARS, la sediul central al OLC din Bucuresti - 21 iulie 2013.


vineri, 5 iulie 2013

CONTEMPORARY HORIZONS: DANIEL MONTOLY (DOMINICAN REPUBLIC-UNITED STATES)


UN CORAZÓN LLENO DE CAMINOS
I
Yo no tengo mucho que ofrecerte
salvo un corazón lleno de caminos,
la destreza de mis manos
que revela la inmensidad de tus pupilas
sobre la ceguera de estas piedras;
una puesta de sol
en la noche inexplicable de la vejez,
un susurro en la oscuridad
que justifique el silencio de la luz,
un amoroso quebranto
que mendigue las caricias de tus pies
sobre la segunda luna del loto.

Yo no tengo nada para ofrecerte
pero no por ello
dejo de ofrecértelo todo.
     (del libro inédito: El color del viento frío)
O INIMĂ PLINĂ DE DRUMURI
I
Nu am multe să îţi ofer
în afară de o inimă plină de drumuri,
îndemânarea mâinilor mele
ce revelează imensitatea pupilelor tale
asupra acestor pietre nevăzătoare;
un apus de soare
în noaptea inexplicabilă a senectuţii,
o şoaptă în întuneric
care justifică tăcerea luminii,
o durere iubitoare
care cerşeşte mângâierea picioarelor tale
peste a doua lună a lotusului.

Nu am nimic să-ţi ofer
dar nu prin asta
nu încetez să-ţi dăruiesc totul.
       (din volumul inedit Culoarea vântului rece)
        PROFIL CULTURAL     
     Daniel Montoly (born in 1968, Dominican Republic) is a contemporary poet and publicist. Law degree from the Autonomous University of Santo Domingo, he moved in Columbus (United States), where he now lives and creates. Published books: “La ritualidad del circulo / The Circle’s Ceremonial” (2008), “Transito del agua / Water’s Transit” (2009). His poetic creation is also included in different anthologies as  “Maestros desconocidos de la poesia his-panoamericana / Unknown Masters of Hispanic-American Poetry” (Ed. El Salvaje Refinado, United States), “Antologia de jovenes poetas hispanoamericanos / Antholgy of Young Hispanic-American Poets” (Abrace Editores, Uruguay), “El Verbo Desenrrejado” (Apostrophes Ediciones, Chile) and others. A new book, “Cold Wind Color”, will be published by the author maybe next months. 
     The poetry of Daniel Montoly is a valid combination between sensibility and reflexivity, but also his inspirated lyrics contain, in a good Latin-American  tradition, rich poetic images and a constant trust in communicative power of the Word.  
     Daniel Montoly is a constant contributor of “Contemporary Literary Horizon” since 2010.  
     Traducere şi prezentare de Daniel Dragomirescu

joi, 13 iunie 2013

A SPECIAL ARGENTINA-CANADA ISSUE


ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN
CONTEMPORARY LITERARY HORIZON
No. 3 (35)/MAY-JUNE 2013 

12 POETS FROM ARGENTINA
Luis Benitez, 12 poetas argentinos, p. 3
Concepción Bertone , p. 5
Alberto Boco, p. 7
Leandro Calle, p. 8
Luis Raúl Calvo, p. 9
Marcelo Dughetti, p. 10
Natalia Litvinova, p. 11
Rogelio Ramos Signes, p. 12
Alejandro Schmidt, p. 14
Susana Szwarc, p. 15
Fernando G. Toledo, p. 16
Rubén Valle, p. 17
Paulina Vinderman, p. 18
6 POETS FROM CANADA
Jane Mellor, p. 20
Carol Shillibeer, p. 21
Elee Kraljii Gardiner, p. 22
Cathie Borrie, p. 24
Jaime Lee Kirtz, p. 25
D. N. Simmers, p. 26
ALTE ORIZONTURI POETICE
Marina Centeno, p. 27
Manuel Ameneiros, p. 27
Alina Velazco, p. 28
José Miguel Junco, p. 28
Astrid Fugellie, p. 29
Julia Gil Lopez, p. 30
Marcela Meirelles, p. 30
Niza Todaro, p. 31
Michela Zanarella, p. 31
Oziella Inocêncio , p. 32
Antonio MR Martins, p. 33
Andréia Franco, p. 34
Paul Mein, p. 34
Mike Bannister, p. 37
Anne Boileau, p. 38
Morelle Smith, p. 38
Peggy Landsman, p. 39
Burt Rashbaum, p. 40
Albert Hagenaars, p. 42
Marion McCready, p. 43
TWO CROSS-CULTURAL INTERVIEWS
Antonio Arroyo Silva-Dan Munteanu (Spain), p. 44
Carmen Troncoso-Theodoro Elssaca (Chile), p. 50
ORIZONTURI CRITICE
Raymond Walden, p. 56
Martin Bates, p. 57
Rosetta Savelli, p. 60
Ettore Fobo, p. 62
Casciano Lopes, p. 64
Rocio Espinosa Herrera, p. 65
Daniel Dragomirescu, p. 65
ORIZONTUL PROZEI
Mihai Cantuniari, p. 67
Monica Manolachi, p. 68
A. Augusta, p. 69
Alexander Kudera, p. 70
Patricia Nasello, p. 74