R A U
L I N A Y
A G Á
N Y A
G Á N
Raulina Yagán Yagán,
la
última yámana de Tekenica y de Ukika,
poblados
de nutrias y sembraderos cercanos
a la
crueldad de las redes y el mar,
murió un diez y siete de abril
de mil novecientos ochenta y siete.
Raulina Yagán Yagán
no dejó
más descendencia que
uno que
otro tejido a telar,
que la
infeliz hubo de aprender para
sobrevivir,
porque
el mínimo empleo repelió su oficio de
entrelazadora
de canastos
y canoas
en miniatura.
Y así,
Raulina Yagán Yagán,
la
última yámana de
Tekenica
y de Ukika subió a los cielos donde Pedro,
en
nombre del Dios Padre Todo Poderoso la
recibió:
- ¿Tu
nombre?
-
Raulina Yagán Yagán, repuso la indígena
con la
cabeza gacha,
y luego
agregó, Annulalayala…
- ¿Qué
dices?, interrogó el Blanco Santo.
-¡Los he
dejado!, ¡Ya los he dejado!,
¿Dónde
puedo encontrar
a mi
padre dios yámana?
- ¿Tu
dios padre yámana?,
¿Te
refieres al dios padre de los yaganes?,
insistió
algo desconcertado el bueno de Pedro.
- ¡Sí!, si,
sí, se esperanzó Raulina Yagán Yagán.
- Murió,
Raulina, tu padre dios murió
el diez
y siete de abril de mil novecientos ochenta y siete,
en la
tarde.
(del
libro Los Círculos, 1985, 1ª Ed.,
Premio Academia de la Lengua )
R A U
L I N A Y
A G Á
N Y A
G Á N
Raulina Yagán Yagán,
ultima yámana* din Tekenica şi Ukika,
populate cu nutrii şi semănături învecinate
din cauza cruzimii locurilor şi a mării
muri pe şaptesprezece aprilie
o mie nouă sute optzeci şi şapte.
Raulina Yagán Yagán
nu lăsă alţi urmaşi decât
un război de ţesut,
pe care nefericita soartă a învăţat-o să-l folosească
pentru a supravieţui,
pentru că lipsa locurilor de muncă i-a refuzat slujba de
împletitoare de coşuri
şi de canoe în miniatură.
Şi astfel,
Raulina Yagán Yagán,
ultima yámana din
Tekenica şi Ukika urcă la ceruri unde Petru,
în numele lui Dumnezeu Tatăl Atotputernic o primi:
- Numele tău?
- Raulina Yagán Yagán,
răspunse indigena
cu capul plecat,
şi repede adăugă, Annulalayala
- Ce spui? întrebă imaculatul sfânt.
- I-am părăsit! I-am părăsit!
Unde pot să găsesc
pe Tatăl Dumnezeu yámana?
- Pe Dumnezeu Tatăl yámana?
Te referi la Dumnezeul Tată al yaganilor?
stărui oarecum deconcentrat bunul Petru.
- Da! da, da, îşi făcu speranţe Raulina Yagán Yagán.
- A murit, Raulina,
Dumnezeul tău Tată a murit
în ziua de şaptesprezece aprilie o mie nouă
sute optzeci şi şapte
după-amiaza.
(din
volumul Cercurile, 1985, Premiul
Academiei Filologice din Republica Chile)
____________________
*Grup etnic pe cale de dispariţie din
Patagonia.
**Aşezări ale populaţiei indigene din Patagonia.
PERFIL
CULTURAL
Astrid
Teresa Fugellie Gezan (nacida 1949) es una poeta chilena-británica, miembro de
Unión Nacional de Artistas Chilenos, de Pen-Club y de la Fundación Iberoamericana.
Libros
publicados: Siete Poemas (1969), Una casa en la lluvia (1975), Las Jornadas del silencio (1984), La mujer en la poesía chilena de los 80 (1987),
Dioses del sueño (1991), Los Círculos (1996), En Off
(2010) etc. Unos de estes libros han
sido traducidos al Inglés, Francés, Italiano, Alemán, Chino (Universidad de
Pekín), Croata, Húngaro y Checoslovaco.
Premio
Academia Chilena de la Lengua.
“La poesía de Astrid Fugellie sorprende
siempre por la capacidad casi sobrehumana para transformar el lado más oscuro y
trágico de la vida en materia bella y luminosa. Insomnio y Asteriza, sus
más recientes poemarios, se deslizan por esa vía de creación donde la
poeta-alquimista puede ver claro en medio de los nubarrones, y diseñar futuros
resplandores que alumbrarán su sendero.” (Consuelo Hernández, poeta, American University, catedrática de
Literatura y Estudios Latinoamericanos)
PROFIL
CULTURAL
Astrid
Teresa Fugellie Gezan (născută în 1949) este o poetă chiliano-britanică, membră
a Uniunii Naţionale a Artiştilor din Chile, a Pen-Clubului şi a Fundaţiei
Ibero-Americane.
Cărţi
publicate: Siete Poemas / Şapte poeme (1969), Una casa en la lluvia / O casă în ploaie
(1975), Las Jornadas del silencio /
Zilele tăcerii (1984), La mujer en la
poesía chilena de los 80 / Femeia în poezia chiliană din anii ’80 (1987), Dioses del sueño / Zeii somnului (1991),
Los Círculos / Cercurile (1996), En Off
(2010) etc. O parte din aceste cărţi a fost tradusă în engleză, franceză,
italiană, germană, chineză (Universitatea din Pekin), croată, ungară şi cehă.
Premiul
Academiei Lingvistice din Chile.
“Poezia lui
Astrid Fugellie surprinde mereu prin capacitatea aproape supraomenească de a
preface latura cea mai obscură şi tragică a vieţii în materie frumoasă şi luminoasă.
Insomnio şi Asteriza, cele mai recente cărţi ale sale, glisează pe
această cale de creaţie, unde poetul-alchimist poate să vadă clar în mijlocul
nebulozităţii şi să deseneze flash-uri viitoare, care îi vor lumina calea” (Consuela
Hernández, poetă, American University, profesoară de
literatură şi studii latinoamericane).
Traducere
de Daniel Dragomirescu
READ MORE IN CLH 4 (36) "TERRA AUSTRALIS" !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu