sâmbătă, 27 aprilie 2013

CONTEMPORARY LITERARY HORIZON NO 2 (34)/MARCH-APRIL 2013 / HORIZONTE LITERARIO CONTEMPORANEO NO 2 (34)/MARZO-ABRIL DE 2013




CONTENTS 

CRITICĂ 
Daniel Dragomirescu, Una fiesta intercultural
Neil Leadbeater, Albert Camus, Religion and “The Fall”
Donald Riggs, From Horatio  Hornblower
Mira Faraday, The Misty Isle
Juana Castillo, Bernardino
Eduardo Sanguinetti, Los Peligros de la igualdad
Niza Todaro Glassiani, Juana de Ibarbourou
Manuel Ameneiros, Tema espinoso
Alan Gomes, Criminal Majority at Brazil 
Mario Antonio da Silva (Brazil), Arte e verdade
A NORFOLK-SUFFOLK DOZEN
Caroline Gill, Introduction
Mike Bannister
Anne Boileau
Helen Ivory
Rosalynde Price
David Gill
Wendy Webb
Cameron Self
Lynn Woollacott
James Knox Whittet
Sue Wallace-Shaddad
Ivor Murrell
Heidi Williamson
Chris Gribble
Naomi Jaffa
POEZIE
Jenifer Ransom
Douglas Lipton
Martin Bates
Khadija Ejaz
Paul Satherland
Paul Mein
Mike Foldes
Lidia Borghi
Ettore Fobo
Astrid Fugellie
Luis Benitez
Oziella Inocêncio
Rodolfo Chavez
César Curiel
Monica Manolachi
Andréia Franco
PROZĂ
Patrizia Boi, La Chiave magica
Edmundo Gaudêncio, Sombras
Radu Mihai Dimăncescu, Memorii
Bogdan Guţu, Scrisoare anonimă/Anonymous Letter
PROFIL CULTURAL  
Theodore Elssaca (Santiago de Chile)

CLH-ALL THE WORLD IN A JOURNAL

COMING SOON

vineri, 26 aprilie 2013

AMERICAN CONTEMPORARY HORIZONS: DONALD RIGGS


FROM HORATIO HORNBLOWER TO 
HONOR HARRINGTON TRANSGENDERING:  AN ICONC HERO
     Horatio Hornblower, the fictional late 18th-early 19th century British naval hero, was created by C.S. Forester over a series of ten completed novels, one unfinished nov-el, and several short stories between 1937 and 1967.  He was an unusual naval hero in Forester’s time because of his complex character, balancing the cold wits of an un-conventional tactician and a commanding presence in the rough and tumble of hand-to-hand fighting on both ship-board and land with an extremely painful shyness, an insuperable feeling of personal inadequacy, a susceptibility to seasickness, and a tin ear.  Forester’s Hornblower novels spend roughly equal amounts of time on the character’s introspection, his interactions with and observations of other officers and common seamen, a meticulous consideration of technical aspects of sailing, warfare, and Royal Navy procedures of the era, actual battles, commando operations, and at times prolonged battles of attrition, and occasional but very intense involvements with various women.  Hornblower has been cited as a significant influence on real-world figures in such diverse fields as public administration, chemistry, educational theory, and, through Hornblower fan Gene Roddenberry, all who have been inspired in some way by the original Star Trek series.  
     Another Hornblower fan among science fiction writers is David Weber, who has written a series of novels and short stories deliberately modeled on Forester’s Hornblower series, but, influenced by his experience of his mother’s hitting the glass ceiling in the marketing field, Weber has placed his female Hornblower figure, Honor Harrington, in a future space navy in which gender parity has been achieved, and where proving herself should not, therefore, be a gender-inflected question.  Harrington, like Hornblower, has a complex combination of unusually high capabilities and deep insecurities, and is placed in a navy similar to Hornblower’sin that questions of rank, seniority, social class, and degree of competence act as obstacles to great talent finding its own level.  
In the 1993 novel On Basilisk Station—the first Harrington novel and the only one not to include the word “Honor” in the title—David Weber’s epigraph reads, “To C.S. Forester, / With thanks for hours of enjoyment, / years of inspiration, / and a lifetime of admiration” (n.p.).  Forester’s Hornblower series served as a model for Weber’s Honor series on the level of particular details of naval and spacefaring life and combat, on more complex thematic levels regarding issues of procedural ethics and inner psychological conflict, and finally on the level of the presented world, in which Forester’s sail-powered fleet is closely modeled on the realities of 18th- and early 19th-century seagoing vessels but Weber’s deep-space far-future spacecraft, although their structure and operation is described in almost as great detail as Forester’s historical vessels, have no existing “real-world” models upon which to base them.  Each of these three levels of imita-tion/adaptation presents its own issues, which I will con-sider in order.

DE LA HORATIO HORNBLOWER 
LA HONOR HARRINGTON: IDENTITATEA UNUI EROU 
     Horatio Hornblower, eroul maritim ficțional al sfârșitului secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, a fost inventat de C.S. Forester, pentru o serie de zece romane finalizate, unul neterminat, și diverse povestiri scurte între 1937 și 1967. Era un erou naval neobișnuit  în vremurile lui Forester datorită caracterului său complex, ponderând rațiunea rece a unui tactician neconvențional cu o prezență impunătoare în învălmășeala și în brutalitatea luptei de skanderberg atât pe navă cât și pe uscat, cu o timiditate extrem de dureroasă, un sentiment neîntrecut de imperfecțiune personală, o predispoziție spre rău de mare, și o afonie. 
     Romanele lui Forester Hornblower întrebuințează perioade de timp aproximativ egale asupra meditațiilor personale ale personajului, interacțiunilor sale proprii și observațiilor altor ofițeri și marinari obișnuiți, o atenție minuțioasă asupra aspectelor tehnice ale navigației, războiului și procedurilor Flotei Regale ale epocii, bătăliilor reale, operațiunilor detașamentelor de diviziune și uneori bătăliilor prelungite de uzură, și ocazionalele dar foarte intensele legături cu diverse femei. Hornblower a fost amintit ca o influență majoră asupra figurilor reale din diverse domenii pecum administrația publică, chimia, teoria educațională, și, prin fanul Hornblower, Gene Roddenberry, toate astea au fost inspirate într-un fel de seriile originale Star Trek.
     Un alt fan Hornblower printre scriitorii science fiction este David Weber, care a scris o serie de romane și scurte povestiri în mod intenționat modelate după seriile Forester Hornblower, dar influențate de experiența sa cu mama lui; atingând tavanul de poziția superioară din domeniul marketingului, Weber și-a plasat personajul feminin de tip Hornblower, Honor Harrington, într-o viitoare marină spațială în care paritatea numerică de gen a fost obținută și unde a se realiza profesional nu ar trebui, deci, să fie o chestiune ce depinde de gen. Harrington, ca și Hornblower, deține o combinație complexă de posibilități neobișnuit de mari și este amplasat într-o flotă militară similară cu sacrilegiu lui Hornblower ce pune sub semnul întrebării clasa, vechimea, clasa socială și actul gradului de competență ca un obstacol al marelui talent ce-și descoperă propriul nivel.
     În 1993 romanul "Pe baza Basilisk" - primul roman al lui Harrington și singurul care nu include numele „Honor” în titlu - citatul lui David Weber spune, „ Lui C.S. Forester,/Cu mulțumiri pentru ore de desfătare./ ani de inspirație,/și o viață de admirație”(n.p.). Seria Hornblower a lui Forester a servit drept model pentru seria Honor a lui Weber la nivelul detaliilor navale specifice și la a te descurca în viața spațială și în luptă, pe nivele tematice mai complexe cu privire la probleme de procedură etică și conflicte psihologice interioare, și în sfârșit la nivelul lumii actuale, în care nava lui Forester puternic alimentată are drept șablon realitatea secolului al XVIII-lea și începutului secolului al XIX-lea a navelor maritime, dar si navele cosmice din viitorul îndepărtat ale lui Weber, deși structura și funcționarea lor sunt descrise la fel de detaliat ca și flotele istorice ale lui Forester, nu au modele „reale” pe care să se bazeze. Fiecare din aceste trei nivele de imitare/adaptare prezintă propriile probleme, lucru pe care-l consider a fi în regulă.
PROFIL CULTURAL
       Professor Donald Riggs is Assistant Teaching Professor of English at Drexel University.
     He cotranslated Chinese Poetic Writing from the French of Francois Cheng (Indiana 1982), authored Was Michelangelo Born Under Saturn? in “The Sixteenth Century Journal XXVI” and Therapy and Back Again in “Considering Fantasy” (Wroclaw, 2007). 

      Donald Riggs este profesor de engleză la Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite. 
   A tradus  din franceză Scrieri poetice chineze de Francois Cheng (Indiana, 1982), a scris Era Michelangelo născut sub Saturn? (în “The Sixteenth Century Journal XXVI”) şi Terapie şi din nou înapoi în “Considering Fantasy” (Wroclaw, 2007).  
     Prezentare de Caroline Gill 
     Traducere de Olimpia Nicolae, Universitatea din Bucureşti
    Read more in CLH 2 (34)/March-April 2013 - COMING SOON!

joi, 18 aprilie 2013

AN INTERCULTURAL FIESTA FOR EVERYBODY/UNA FIESTA INTERCULTURAL PARA TODOS / O SĂRBĂTOARE INTERCULTURALĂ PENTRU TOŢI


     
     El día 6 de Abril de 2013, en la rotonda del Museo Nacional de la Literatura Rumana, en Bucarest, tuvo lugar el simposio “Interculturalidad y contemporaneidad. Valencias y equivalencias en la traducción del texto literario”.
    En este evento ha participado como una invitada de honor, Simona Cioculescu, traductora, especialista en crítica e historia literaria.
     Dando la bienvenida a los participantes, Daniel Drago-mirescu, Editor en Jefe de la revista “Horizonte Literario Contemporáneo” explicó brevemente el tema del simposio: una triple presentación intercultural, incluyendo la tercera Antología de HLC (3/2012) y la reciente publicación de los libros “Las historias de Fragaria contadas al mago Viridis” (Ed. Brumar, 2012)  por Mónica Manolachi y “Horizontes interculturales” (Ed. Pim, 2012) por Daniel Dragomirescu.
     Simona Cioculescu habló con imparcialidad sobre la evolución de la revista “Horizonte Literario Contem-poráneo” y sobre el libro “Horizontes interculturales”, que muestra los  atributos del autor, uno de los pocos que asumen actualmente una crítica de la crítica literaria, prácticamente desaparecida de la vida cultural.
     Mónica Manolachi, poeta y maestra en la Universidad de Bucarest, presentó su segundo libro de poemas, revelando al público las motivaciones profundas de orden literario y cultural que han inspirado su enfoque creativo, quien también habló sobre los problemas de la traducción de los textos literarios, teniendo en cuenta su propia experiencia como profesora universitaria y traductora. “Fragaria Viridis”, especificó la autora, es el nombre científico de las fresas, un detalle que debe ser interconectado con “Căpşunăreasa” / “La Colectora de las Fresas”, el personaje central del poemario. En su presentación, Mónica Manolachi fue acompañada por Adriana Bulz, su compañera en la Universidad, recitando con claridad un poema de su libro, en doble versión rumano-inglés, como una prueba viva del arte de la traducción.
     Sînziana Mihalache comentó a continuación, algunos mensajes de saludo y opiniones de parte de autores y colaboradores de HLC: Morelle Smith y Douglas Lipton (Reyno Unido), Beatriz Giovanna Ramírez (España-Colombia), Niza Todaro (Uruguay), Daniel Montoly (Estados Unidos-Republica Dominicana) y Vogaluz Miranda (São Paulo, Brasil),  todos ellos con una imagen clara y positiva sobre la revista y su acción intercultural.
      Declarando su pesar personal porque al apreciado critico literario y escritor Gabriel Dimisianu, miembro fundador y editor honorario de la revista, no le fue posible participar esta vez en la nueva presentación (aunque su nombre fue publicado en el folleto y el comunicado de prensa oficial), Daniel Dragomirescu presentó en cambio al público participante otros dos invitados especiales: Tatiana Rădulescu, poeta, traductora y constante colaboradora de la revista, y Bogdan Guţu, un joven colaborador e igualmente autor de prosa, sin libros publicados todavía pero con ciertas y buenas perspectivas de afirmación. Tatiana Rădulescu ofreció al publico la lectura de dos poemas de Mihai Eminescu  (1850-1889), el poeta nacional de los rumanos, en versión francés, que confirma que Eminescu puede ser traducido al francés, sin parecer “terriblemente obsoleto” (cf. Emil Cioran). En su turno, Bogdan Guţu hizo una lectura personal de su breve relato “Un libro”, publicado en HLC 6 (32)/2012. Aunque no todo fue perfecto en esta lectura, por razones de su emoción al primer contacto con el público, el joven autor rumano fue apreciado por la validez del estilo y su mensaje, siendo recompensado al final con aplausos de aliento por las personas presentes en la rotonda.
     Sobre su libro “Horizontes interculturales”, Daniel Dragomirescu se limitó a decir que este incluye ensayos dedicados a los principales autores y colaboradores de HLC durante tres años, libro del que Simona Cioculescu ha hecho una presentación de su contenido de manera suficientemente amplia.
    En la ausencia de los autores, Daniel Dragomirescu presentó el poemario “Ultima carte despre întuneric / El último libro sobre la obscuridad” (Ed. Ortoepia, Deva, 2012) por la autora neo-existencialista Bianca C. Dan. También fueron mencionados algunos libros más recientes y el nombre de importantes colaboradores como Juana Castillo, Beatriz Giovanna Ramírez, Antonio Arroyo (España), Oziella Inocêncio, Vogaluz Miranda, Andréia Franco, Edmundo Gaudêncio (Brasil), Marcela Meirelles (Uruguay), Daniel Montoly, Jane Mellor, Don Riggs, Alexander Kudera (Estados Unidos), Patrizia Boi, Ettore Fobo, Claudio Sot-tocornola, Rosetta Savelli, Lidia Borghi (Italia), Nazia Mallick (India), Soberano Canhanga (Angola), Luis Benítez (Argentina), Carmen Troncoso, Andres Morales, Ingrid Toloza (Chile), Caroline Gill, Neil Leadbeater, Byron Beynon (Reino Unido), John Tischer, Arturo Hernández Fuentes, Manuel Ameneiros (México) y otros, como una prueba clara que el logo de HLC, “Todo el mundo en una revista”, es confirmado plenamente por la realidad.
     Un momento significativo del encuentro fue la presentación de “Quietud”, el primer libro de la poeta y colaboradora Marina Centeno, publicado en 2012 por las Ediciones de la Universidad Autónoma de Yucatán, México. Sin leer su ensayo incluido en este libro, Daniel Dragomirescu mencionó la opinión singular que “Marina Centeno es poeta del agua” del apreciado poeta y crítico español Pere Bessó, en el segundo prólogo del poemario, que abre las perspectivas de un destino notable en la poesía mexicana contemporánea.
     Al final, los participantes recompensaron con aplausos la presentación, recibiendo de forma gratuita ejemplares de los libros “Las historias de Fragaria contadas al mago Viridis” y “Horizontes interculturales” de parte de sus autores. El comunicado oficial de prensa del simposio fue difundido por Radio România Cultural y también por algunas publicaciones en línea, como “Agenţia de carte”, “Scribd” y “ŞTIRI.RO”.
     El día 6 de abril HLC ha ofrecido una fiesta intercultural para todos.
     Autor del articulo: Daniel Dragomirescu
     Corrección por Manuel Ameneiros (México) y Antonio Arroyo Silva (España)