AMERICAN PERSPECTIVES/PERSPECTIVAS AMERICANAS/PERSPECTIVE AMERICANE: DON RIGGS

 A DEBUT NOVEL:

 FIGHT FOR YOUR LONG DAY BY ALEX KUDERA.

 Kensington, MD: Atticus, 2010. 14.95, pbk.

     Alex Kudera’s debut novel, Fight for Your Long Day, focuses on the experience of a large segment of the contemporary teaching population, the adjunct instructor, but the scope of the novel’s vision goes far beyond that one sociological type.  Through the protagonist, Cyrus Duffleman, we see a cross-section of contemporary American society in a self-consciously multicultural era, with the tensions among members of the interpenetrating layers of class and ethnicity always near the surface, and at times breaking through.

     Duffleman is about 40 years old, and as such is sandwiched between the generation of the postwar Baby Boomers and their progeny, many of whom are of college age now.  The American university system burgeoned with the return of World War II veterans under the GI Bill, then rapidly expanded in the 1960s to accommodate their children.  Universities scrambled to employ professors and give them tenure to teach the sudden mass of students, with the result that the generation represented by Duffy are both highly educated, since institutions of higher education were running in full gear, and underemployed, since they were fully staffed with tenured professors.  This combination of factors has resulted in a generation of very perceptive observers of the human condition who cannot help but view the current societal stresses with ironic eloquence. 

     Such is one of the many strengths of this novel.  It is not comfortable, for the position in which Cyrus Duffleman finds himself is awkward, embarrassing, at times humiliating, and yet the clarity of his insight—with which the formerly idealistic rebels of the generation now in power in academe and elsewhere in the nation are skewered by his amusement—strikes the reader as, unfortunately, all too penetrating.  Students in his classes must be challenged, but university administrators, fearful of lawsuits and “helicopter parents,” equivocate when an instructor crosses an invisible line.  Meanwhile, the peccadilloes of tenured senior faculty go unchallenged.

     The process of assimilation of successive waves of immigrants, long considered a major strength of the United States, nonetheless is still problematic when the jingoistic attitudes of descendents of earlier waves of immigration forget their great-grandparents’ origins and jeer at college students with accents and political attitudes counter to the mainstream. In particular, the aftereffects of the destruction of the World Trade Towers known as “9/11” have resulted in suspicion and defensiveness, resulting in the Department of Homeland Security, and the use of this generalized anxiety to fund new programs in the Military-Academic Complex appears in a blackly humorous episode of the novel. 

     In part, Cyrus Duffleman is an observer of the Human Comedy who, like Erasmus in his Praise of Folly, acknowledges that foolishness is everywhere, including in himself, but who, like Sisyphus, realizes that he has no other choice but to soldier on.  After a well-deserved sleep capping his Long Day of teaching in several institutions, Duffy knows that he has another day before him, and another day following that. 

________________ 

     Don Riggs is an Associate Teaching Professor of English at Drexel University in Philadelphia, PA

UNA PRIMERA NOVELA:

LUCHA POR TU LARGO DIA POR ALEX KUDERA

    La primera novela de Alex Kudera, “Lucha por tu largo dia”, se concentra sobre la experiencia de un segmento de la populacion de maestros contemporaneos, la del asistente universitario, pero el proposito de la vision de la novela va mas alla de este tipo sociologico. Con el apoyo del protagonista, Cyrus Duffleman, vemos una seccion transversal de la sociedad americana contemporanea, hallada en un etapa de autoconciencia multicultural, con tensiones entre los miembros de los estados sociales interpenetradas por la clase y por el origen etnico, que casi siempre son de superficie, y a veces logran transpasarla.

     Duffleman tiene casi 40 años, asi que esta atrapado entre la generacion despues de la guerra de Baby Boomers y sus discipulos, hoy en dia estudiantes muchos de ellos. El sistema universitario americano ha prosperado junto con el regreso de los veteranos de La Segunda Guerra Mundial bajo la conduccion de Gl Bill, y desarrollandose rapidamente en los años 60 para darle alojamiento a sus hijos. Las universidades se apiñaban para contratar profesores y para darles su licencia de enseñanza en la reciente mesa de estudiantes, el resultado siendo que la generacion de Duffy era tambien educada adecuadamente, dado que las instituciones de  enseñanza superior funcionaban en formula completa, pero tambien sin tener un programa completo de trabajo, teniendo un personal completo de profesores licenciados. Esta combinacion de factores tuvo como resultado una generacion de observadores extremadamente perspicaces de la condicion humana, que no pueden ayudar, sino solamente ver el estres de la sociedad de hoy con algo de ironia elocuente.
   Este es uno de los lados fuertes de la novela. No resulta comodo, para Cyrus Duffleman, quien se encuentra en esta rara posicion, penosa y a veces humillante, y a pesar de todo la claridad de su intuicion – con la que los rebeldes idealistas de antes de la generacion que ahora tiene las riendas de la enseñanza academica y siendo alcanzados en todo el pais por su gracia – impacta el lector, lamentablemente demasiado fuerte. Los estudiantes de sus aulas deberian ser provocados, pero los administradores de las universidad, temiendo a ser demandados por los padres acomodados, evaden el tema cuando un maestro pasa una barrera invisible. Mientras tanto, los errores insignificantes del titular señor de la universidad pasan inadvertidas.
    El proceso de asimilacion de las olas consecutivas de emigrantes, aunque hace mucho considerado una fuerza de Los Estados Unidos, sigue siendo un problema, cuando las actitudes chauvinistas de los descendiente de las olas de emigracion temprano se olvidan de los origenes de los antepasados y muestran una actitud difamatoria hacia los estudiantes con cierto accento, a la que se agregan las actitudes politicas que estan en contradiccion con la integracion.
    Particularmente, los efectos despues de la destruccion de las torres World Trade Center, mejor conocidos como “los incidentes de 9/11” conducieron a sospechas y a una actitud defensiva, que tuvieron como resultado la aparicion del Departamento para la Securidad Interna, como tambien el usar esta ansiedad general para fondar nuevos programas en el Complejo Militario-Academico, salen a relucir como un capitulo lleno de humor negro de la novela.
    Parcialmente, Cyrus Duffleman es un observados de la Comedia humana que, como Erasmus en su obra “Praise of Folly”, reconoce que la locura esta en todas partes, incluso en el, pero que, como Sisif, se da cuenta de que no le queda mas remedio que seguir luchando. Tras un bueno y bienmerecido descanso, coronando de esta manera un largo dia de enseñanza en diferentes instituciones, Duffy sabe que le espera un nuevo dia, y luego otro.
    Translatora: Diana Dragomirescu

UN ROMAN DE DEBUT:

LUPTĂ PENTRU ZIUA TA LUNGĂ DE ALEX KUDERA

     Romanul de debut al lui Alex Kudera, Fight for long day/ Luptă pentru ziua ta lungă, se concentrează asupra experienţei unui segment din populaţia de profesori contemporani, aceea a asistentului universitar, dar scopul viziunii romanului merge cu mult mai departe de acest tip sociologic. Cu ajutorul protagonistului, Cyrus Duffleman, vedem o secţiune transversală a societăţii americane contemporane într-o eră de autoconştientizare multiculturală, cu tensiuni între membrii straturilor sociale  intrepătrunse de clasă şi etnicitate, care sunt întodeauna aproape de suprafaţă, iar uneori reuşind să treacă de ea.

     Duffleman are aproape 40 de ani, aşa încât este prins între generaţia de după război a lui Baby Boomers şi discipolii lui, acum mulţi dintre ei studenţi. Sistemul universitar american a înflorit o dată cu întoarcerea  veteranilor celui De-al Doilea Război Mondial sub conducerea lui GI Bill, şi dezvoltându-se rapid în anii ‘60 pentru a-şi găzdui copiii. Universităţile se îngrămădeau să angajeze profesori şi să le dea licenţa de  predare la  recenta masă de studenţi, rezultatul fiind că generaţia reprezentată de Duffy era şi bine educată, de vreme ce instituţiile de învăţământ superior funcţionau în formula completă, dar şi fără un program complet de muncă, devreme ce aveau un personal complet de profesori licenţiati. Această combinaţie de factori a avut ca rezultat o generaţie  de observatori extrem de perceptivi ai condiţiei umane care nu pot ajuta, ci  pot doar vedea stresul societăţii curente cu o oarecare ironie elocventă.

     Acesta este unul dintre punctele forte ale romanului. Nu este confortabil, pentru Cyrus Duffleman, care se găseşte în această  poziţie ciudată, jenantă şi uneori umilitoare, şi totuşi claritatea intuiţiei sale - cu care rebeli idealişti de dinaintea generaţiei care este acum la putere în învăţământul academic şi oriunde în ţară sunt atinşi de amuzamentul său - loveşte cititorul, din păcate prea puternic. Studenţii din clasele lui ar trebui să fie provocaţi, dar administratorii universităţilor, din teama de a nu fi daţi în judecată şi de  frica părinţilor de bani gata, se eschivează atunci când un professor trece peste o barieră invizibilă. Între timp, greşelile neînsemnate ale  titularului senior al facultăţii trec neobservate.

 Procesul de asimilare a valurilor successive de emigranţi, considerat de mult o putere a Statelor Unite, rămâne cu toate acestea problematic,  atunci când  atitudinile şoviniste ale descendenţilor valurilor de emigrare timpurie uită originile  străbunilor  şi  au o atitudine batjocoritoare la adresa studenţilor cu un anumit accent, la care se adaugă şi atitudinile politice care sunt în contradicţie cu integrarea.

    În particular, efectele de după distrugera turnurilor World Trade Center, cunoscute mai bine sub numele de “incidentele din 9/11” au dus la suspiciuni şi la o atitudine defensivă, care au avut drept rezultat apariţia Departamentului pentru Securitate Internă, precum şi folosirea acestei   anxietăţi generalizate la fondarea unor  noi programe în Complexul Militar-Academic, apar ca un episod plin de umor negru al romanului.

     Parţial, Cyrus Duffleman este un observator al Comediei umane care, ca şi Erasmus în opera sa Praise of Folly/Elogiul nebuniei, recunoaşte că nebunia este peste tot, chiar şi în el dar care, precum Sisif, realizează că nu are altă soluţie decât  aceea să se lupte în continuare. După o bună şi binemeritată odihnă,  încununând astfel o lungă zi de predare la diferite instituţii, Duffy ştie că are în faţa sa încă o zi, şi după ea alta.

_________________ 

     Don Riggs este profesor de engleză în cadrul Universităţii Drexel din Philadelphia.

     Translator: Silvia Denisa-Tăbăcitu

     Proofreader: Daniel Dragomirescu