UNIVERSALITATE SI MULTICULTURALISM/UNIVERSALIDAD Y MULTICULURALISMO: PEGGY LANDSMAN (STATELE UNITE/ESTADOS UNIDOS)

LA LUNA
la luna es una ballena blanca
que nada con las estrellas
en el mar del cielo

todos los que nadan
en la mar de la tierra
la miran y se maravillan:

¿cómo se escapó?

THE MOON
the moon is a white whale
who swims with the stars
in the sea of the sky

all who swim
in the sea of the earth
look up at her and wonder:

how did she escape?

LUNA
Luna e o balenă albă
care înoată printre stele
pe mările cerului

toţi cei care înoată
pe mările pământului
o privesc şi se miră:

cum de-a scăpat?

Spanish and English versions: Peggy Landsman
Romanian version: Daniel Dragomirescu

SOBRE EL AUTOR / ABOUT THE AUTOR
DESPRE AUTOR

   “Creaţia poetică a lui Peggy Landsman este în bună măsură o expresie a polivalenţelor tematice, realizate cu mijloace estetice unitare, asumate şi aplicate în mod consecvent, dar într-o şi mai bună măsură este o trăsătură de unire între luciditate şi sensibilitate, însuşiri de regulă ireconciliabile şi totuşi abil puse de autoare la un numitor comun. “
___________________

   “Peggy Landsman’s poetry is both the expression of a multitude of thematic virtues through the use of assumed unitary aesthetic means, applied consistently, and that of a fusion between lucidity and sensibility, facets which are usually incompatible, but here are skilfully joined together by the author. “
   Translator: Alina-Olimpia MIRON
  Daniel Dragomirescu (Ludidity and Sensibility, in “Contemporary Literary Horizon” magazine, no 5(19)/Sept.-Oct. 2010, p. 5-6)

ROMANIAN HORIZONS/ORIZONTURI ROMÂNEŞTI: MIHAI CANTUNIARI

FORTUNATE'S MINION
Were I to die
who else would explain to you
the ogival theory of love?
- perhaps the sparrows that come to my window in the mornings
- perhaps the student of the 50s wearing his backpack
- perhaps the slender adolescent returning full of hope from the
no. 17 Matei Basarab middle school (slipping his high school cap into his tote bag)
to go buy groceries for his mother
- perhaps the proud female students of the 60s.

Poetry visited me often, in miniskirts and rustling petticoats,
her gorgeous legs in silken socks
and stilettos. She was a Woman,
she was looking with her breasts and was never wrong.
From her wedding dress to her mourning one,
she was the summary of life.

It looks like I was meant to be a gentleman, not a poet.
I’m over 99 years old and I’m taking up philately.
Children are eating from the palm of my hand, and birds –
from my soul.
I gaze into women’s eyes and I’m getting dizzy.
- Oh, God ( I sometimes burst), it’s tough getting old!
Young people call you The Mask in the streets,
the elders don’t recognize you, you’re not one of them,
forever immature, listening and rocking to rock musics.

RĂSFĂŢATUL SORŢII
Dacă mor eu,
cine o să vă mai explice
teoria ogivală a iubirii?
- poate vrăbiile care vin dimineaţa la fereastră
- poate elevul din anii '50 cu ghiozdanul în spate
- poate sveltul adolescent ce se întorcea plin de
speranţă
de la şcoala medie nr. 17 "Matei Basarab"
(furişându-şi în taşcă şapca de licean)
să-i facă mamei cumpărăturile casei
- poate mândrele studente din anii '60.

Pe mine m-a vizitat ades Poezia cu minijupă, furouri
foşnitoare,
cu superbele-i picioare în ciorapi de mătase
şi pantofiori cu toc cui. Era Femeie,
privea cu sânii şi nu se-nşela niciodată.
De la rochia-i de nuntă până la cea de doliu,
rezuma toată viaţa.

Pare-se că menirea mea era să fiu domn, nu poet.
Am trecut de 99 de ani şi m-apuc de filatelie.
Copiii îmi mănâncă din palmă, iar păsările - din
suflet.
Mă uit în ochii femeilor şi ameţesc întruna.
- O, Doamne (mai răbufnesc uneori), greu e
să-mbătrâneşti!
Tinerii strigă după tine pe stradă The Mask,
vârstnicii nu te recunosc, tu nu eşti de-al lor,
veşnice nematur care asculţi, bâţâindu-te, rock-uri.

Translator: Loredana Malic, MA student
     MTTLC, University of Bucharest

CRITICAL RECEPTION
“Mihai Cantuniari’s poetry does not carry any documentary value. The poet did not let the lifestyle of the age permeate his writing. (...)
Some of his best poetry seems to have been written anytime, anywhere; however, not by anyone, but by a studious, solitary and isolated man. The reverie infused in his books is not “blinded”, as Elias Canetti’s character. On the contrary, he’s so sensitive to everything happening in this world that it makes him vulnerable. “
Alex Ştefănescu, History of Romanian contemporary literature, p. 891.

BIBLIOGRAPHY
I. Poetry
“Poezii” (‘Poems’), Bucharest, Cartea Românească Publishing House, 1977; “Ultramar”, Bucharest, Eminescu Publishing House, 1978; “Plante carnivore”(‘Carnivorous Plants’), Bucharest, Cartea Românească Publishing House, 1980; “Nova”, Bucharest, Eminescu Publishing House, 1980; “Cavalerul cu mâna pe piept” (‘The Knight with the hand on his chest’) , Bucharest, Cartea Românească Publishing House, 1984
II. Prose
“Bărbatul cu cele trei morţi ale sale” (vol. I din ciclul “Omul ca iarba”) (‘The Man with his Three Deaths, I vol. from the cycle ‘Man like the grass’), Bucharest, Humanitas Publishing House, 2007
III. Translations from : Mario Varga Llosa, “Războiul sfârşitului lumii” (‘The War of the End of the World) (1986), “Conversaţie la Catedrala” (‘Conversation in the Cathedral’) (1988), “Scrisori către un tânăr romancier” (‘Letters to a young novelist’) (2003) etc.; Cesar Vallejo, “Heralzii negri” (‘The Black Heralds’) (1979); Christos Yannaras, “Libertatea moralei” (‘The Freedom of Morality’) (2002) etc.

Translated by Alina-Olimpia MIRON

AFRICAN PERSPECTIVES/PERSPECTIVE AFRICANE: DAVID KAGWI (KENYA)

HARD FEELINGS
(reflects the plight of a Kenyan IDP)

I am a legal destitute,
In a legal institute;
That they did constitute,
With their rotten attitude.

What wrong did I make,
To suggest whom I like?
What law did I break;
To deserve a slash in the neck?

Otula was a brother to me,
And so was Njuguna and Omwami;
People who all knew me,
Until they decided to break my knee.

We wined and dined together,
And our goats used the same tether;
Our Augusta married their Agatha,
And our son became a proud father.

Our grandson was their grandson,
And we all celebrated in moon and sun;
We praised and thanked in return,
For the new gift in our town.

Now before our grandson stood on two,
Strangers came to paint you blue;
Suddenly you changed and started to boo,
A brother who did no wrong to you.

I am bitter Otula, Njuguna and Omwami,
For you created who is now me;
A man who now can’t afford a meal,
A victim of a brother-turned-enemy.

You know what you did to my daughter,
Just like sense did not matter,
And you applauded in deafening chatter;
As you wrecked her body in the gutter.

 You know what you did to my wife,
As she ran for her dear life;
I saw Otula taking out the knife,
Before she fell and cried like a calf.

I don’t know what you did to Augusta,
But am told he was a bit faster;
You wanted to kill the father of our granddaughter,
And drink his blood like spring water.

You, people who refused to grow,
You, people with the brains of a crow;
You kept your senses in the store,
And put innocent lives in death row.

RESENTIMENTE
(reflectă durerea unui deportat kenyan)

Legea m-a osândit
Într-un sistem legal
Pe care ei l-au clădit
Prin meschinării fără egal

Cu ce am greşit
Când gândurile mi-am rostit?
Ce lege am încălcat
Să merit să fiu linşat?

Otula frate-mi era
La fel Omwami şi Njuguna
Ne cunoşteam cu toţii foarte bine

Până când s-au lepădat de mine.

Mâncam şi beam împreună
Caprele noastre erau legate de aceeaşi parâmă
Augusta al nostru a năşit-o pe a lor Agatha
Şi fiul nostru a ajuns un mândru tată

Nepotul nostru era şi-al lor
Şi ne bucuram cu toţii, zi şi noapte
Rugi înălţam cerurilor
Pentru darul cel nou din comunitate.

Dar nu apucă nepotul să facă doi ani -
Din cauza unor străini v-aţi schimbat
Şi v-aţi luat cu nişte huligani
Împotriva unui frate ce nu v-a greşit niciodat’.

Otula, Njuguna, Omwami – voi aţi creat
Din  mine un alt eu, şi m-aţi nenorocit.
Acum abia de-mi mai permit un dumicat –
Sunt victima propriului meu frate, îndârjit.

Ştiţi ce-aţi facut din fata mea -
De orice legi v-aţi lepadat
În chiote v-aţi bătut joc de ea
Şi-n şanţ trupul i-aţi aruncat.

Ştiţi ce-aţi facut din soţia mea -
Cum ea fugea să scape cu viaţă
Otula cu cuţitul în mână stătea
Când ea s-a prăvălit fără suflare, direct în faţă

Ştiu ce i-aţi făcut şi lui Augusta -
Dar el v-a luat-o înainte, mi s-a zis
Aţi vrut să ne rămână orfană nepoata
Şi setea să v-o stingeţi cu sângele încins.

Voi, cei ce-aţi refuzat să vă maturizaţi
Oameni fără de minte
Nicio milă n-aţi vrut să arătaţi
Cu preţul unor vieţi inocente. 

Traducător: Sînziana Mihalache

ABOUT THE AUTHOR/DESPRE AUTOR

David Kagwi  is a young poet, publicist and civic activist in Mombasa, Kenya. His writings are a mirror of contemporary life and a diary of his personal feelings. David Kagwi is one of the new contributors in Africa of CHMagazine.

* * *
David Kagwi este un tânăr poet, publicist şi activist civic din oraşul Mombasa, Kenya. Scrierile sale sunt o oglindă a vieţii contemporane şi un jurnal al propriilor trăiri sufleteşti. David Kagwi este unul dintre noii colaboratori din Africa ai revistei Orizont literar contemporan.

Daniel DRAGOMIRESCU, editor of CHMagazine

CHMAGAZINE - ISSUE NO. 5(19)/SEPT.-OCT. 2010

        
        FROM THE SUMMARY:

Lena VANELSLANDER (Belgium), A Society Without Money? / O societate fără bani?
Donald RIGGS (Drexel University, USA), What I Do
Marina CENTENO (Mexico), La Profanacion
Maria Eugenia MENDOZA (Mexico), El Dia de Muertos / Ziua Morţilor
Catherine RAKOSE (France),  Arhussia
David KAGWI (Kenya), Hard Feelings/Resentimente
Juana CASTILLO (Spain), El Nacimiento del dolor / Birth of Pain
Alexander KUDERA (US), Early Morning Train / Trenul de dimineaţă
Keiko AMANO (Japan), The Process / Procesul
Mihai CANTUNIARI (Romania), Răsfăţatul sorţii / Fortune’s Minion
Ion GHEORGHE PRICOP (Romania), Drama
Vinisha NAMBIAR (India), The City of the Sea (Bombay)
Andres MORALES (Chile), Retrobajo la lluvia / Portrait in the Rain
Marius ŞTEFAN ALDEA (Romania), On the Exequies of Rulers
Nathanael S. ROUNDS (US), Code Adam / Codul Adam
___________________________
PRICE PER COPY: 12 EUROS via Pay Pal at:
biggyshor@yahoo.com
or via Western Union to:
Dragomirescu Daniel-Florian
Str. N. Balcescu, no 77, bl. 77, sc. B, et. 4, ap. 32
730131 VASLUI
ROMANIA / EUROPEAN UNION

CHM - A JOURNAL FOR VALUABLE READERS.
COMING SOON.

POETAS CONTEMPORANEOS/CONTEMPORARY POETS: ANDRES MORALES (CHILE)

Danza Macabra

Dios nunca juega a los dados,

pero los carga de muerte.

Dios nunca juega a las cartas,

aunque a su hijo lo cuelguen.

Dios ya no lee las manos

ni traduce cenizas.

Dios tan sólo bosteza

mientras la danza macabra

nunca se acaba en la sangre.

Danse Macabre

God does not play dice,

But he charges them with death.

God never plays cards,

Even if his son is hung.

God does not read palms,

Nor translates ashes.

God merely yawns

While the dance of death

Never ends in just blood.

 Dans macabru

Dumnezeu nu joacă zaruri,

Însă le încarcă cu moarte.

Dumnezeu nu joacă niciodată cărţi,

Chiar dacă fiul său este spânzurat.

Dumnezeu nu citeşte în palmă,

Nici nu tălmăceşte cenuşa.

Dumnezeu doar cască

În timp ce dansul morţii

Nu se istoveşte în sânge.

                                 English version: Hipatia Arguera Mendoza (Mexico)

                                 Romanian version: Daniel Dragomirescu

SOBRE EL AUTOR/DESPRE AUTOR

   ANDRÉS MORALES nació en Santiago de Chile en 1962. Es Licenciado en Literatura por la Universidad de Chile y Doctor en Filosofía y Letras. Ha publicado libros de poesía: Por ínsulas extrañas (1982); Soliloquio de fuego (1984); Lázaro siempre llora (1985); No el azar/Hors du hasard (1987); Ejercicio del decir (1989); Verbo (1991); Vicio de belleza (1992); Visión del oráculo (1993); Romper los ojos (1995); El arte de la guerra (1995); Escenas del derrumbe de Occidente (1998); Réquiem (2001); Antología Personal (2001); Izabrane Pjesme (Poesía Reunida, 2002); Memoria Muerta (2003), Demonio de la nada (2005) y Los Cantos de la Sibila (2009). Su obra poética se encuentra parcialmente traducida en inglés, francés, croata, portugués, chino etc.  Premio Nacional de Poesía “Pablo Neruda” 2001, Primer Premio en el XII Concurso Internacional de Poesía “La Porte des Poètes” de París (Francia) 2007 y el Premio de Ensayo “Centro Cultural de España” en sus versiones 2002  y  2003 etc. Miembro de la Academia Chilena de la Lengua. En el ámbito del ensayo y la crítica literaria destacan sus libros dedicados a la poesía chilena, hispanoamericana, española y europea, España reunida: Antología poética de la guerra civil española (1999); De palabra y Obra, ensayos (2003) etc. Actualmente desarrolla su escritura poética conjuntamente con sus clases de Taller de Poesía, Literatura Española Clásica y Contemporánea y de Poesía Chilena en la Universidad de Chile en Santiago de Chile.

*****

   ANDRÉS MORALES s-a născut la Santiago de Chile în 1962. Este licenţiat în litere al Universităţii din Chile şi doctor în litere şi filosofie. A publicat volumele de versuri Por ínsulas extrañas (1982); Soliloquio de fuego (1984); Lázaro siempre llora (1985); No el azar/Hors du hasard (1987); Ejercicio del decir (1989); Verbo (1991); Vicio de belleza (1992); Visión del oráculo (1993); Romper los ojos (1995); El arte de la guerra (1995); Escenas del derrumbe de Occidente (1998); Réquiem (2001); Antología Personal (2001); Izabrane Pjesme (Poesía Reunida, 2002); Memoria Muerta (2003), Demonio de la nada (2005) y Los Cantos de la Sibila (2009). Creaţia sa poetică a fost parţial tradusă în limbile engleză, franceză, croată, portugheză, chineză etc. Distincţii: Premiul Naţional pentru Poezie “Pablo Neruda”, 2001; Premiul Întâi la a XII-a ediţie a Concursului Internaţional de Poezie La Porte des Poètes de la Paris, 2007; Premiul pentru Eseu ”Centrul Cultural Spaniol”, ediţiile din 2002 şi 2003 etc. Este membru al Academiei Lingvistice din Chile. Autor al unor eseuri şi studii critice dedicate poeziei chiliene, hispanoamericane, spaniole şi europene, precum “Spania reunită: Antologia poetică a Razboiului Civil Spaniol” (1999), “Despre Cuvânt şi Operă”, eseuri (2003) şi altele. În prezent creaţia sa poetică se îmbină cu lecţiile de poezie, de literatură spaniolă clasică şi contemporană şi de poezie chiliană pe care le susţine în cadrul Universităţii din Santiago de Chile.

                                                   Traducere şi adaptare: Daniel Dragomirescu