vineri, 27 aprilie 2012

CONTEMPORARY LITERARY HORIZON 2 (28)/MARCH-APRIL 2012


COVER ONE: ITALIAN WRITER ROSETTA SAVELLI

FROM THE SUMMARY

I. ORIZONTURI CRITICE
Ion Lazu (Romania), “Lansarea celei de a doua Antologii a revistei Orizont literar contemporan”
Mihai Mardare (Romania), “De la text la film”
Marina Centeno (Mexico), "El idioma como herramienta en la poesia"
Eduardo Sanguinetti (Uruguay), “Censura en accion”
Rosetta Savelli (Italy), “Identita dei Rosolinesi” (2)
Anna Rossell Ibern (Spain), "El final de la utopia"
Rodolfo Chavez Mercado (Italy-Vatican), “No tengo mas”

II. ORIZONTUL POEZIEI
Ion Barbu – “L’Oeuf dogmatique” (trad. de Tatiana Rădulescu)
John Tischer (United States)
Jane Mellor (United States)
Donald Riggs (United States)
Michael Essig (United States)
Guillermo Arango (Cuba-United States)
Lena Vanelslander (Belgium-Italy)
Haris Vlavianos (Greece-Italy)
Olga Papakosta (Greece)
Veronica Aranda (Spain)
Andrés Morales (Chile)
Victoria Milescu (Romania)
Khadija Ejaz (India-Oman)
Mathew Kuncheria (India-Oman)
Elena Malec (United States-Romania)
Leonard Ciureanu (Romania-Italy)
Don Aldo Antonelli (Italy)
Leticia Garriga (Mexico)
Juan Cruz Bordoy (Argentina)
Catherine Mimano (Kenya)
Shing Lin Yoong (United Kingdom-China)

III. ORIZONTUL PROZEI
Oziella Inocêncio (Brazil), “The Day the Lie Fell in Love”
Alina Velazco (Mexico), “Nemesis”
Ayman Jaballi (Tunisia), “Gaze (Part One)”
Sayantan Mookherjee (India), “Phir Ankahee”
Nedda Núñez González (Argentina), “Variación para una sombre”

IV. CHM ANTHOLOGY LAUNCH: 
MESSAGES FROM OUR CONTRIBUTORS 
Prof. Donald Riggs (Philadelphia, United States)
Juana Castillo Escobar (Madrid, Spain)
Rosetta Savelli (Forli, Italy)
Marina Centeno (Progreso Yucatan, Mexico)
Oscar Hahn (Chile)
Carmen Troncoso Baeza (Chile)
Rodolfo Chavez Mercado (Rome, Italy-Vatican)
Caroline Gill (Ipswich, United Kingdom)
Neil Leadbeater (Edinburgh, Unitred Kingdom)
Chokri Omri (Tunisia)

    V. SPECIAL THANKS TO FOLLOWING CONTRIBUTORS & READERS:
    Caroline Gill,  David Gill (UK), Byron Beynon (UK), Juana Castillo Escobar (Spain), Elen Braga Gruber, Khem Guragain (Nepal-Canada), Victor P. Gendrano (US), Peter Hart (UK),  Peggy Landsman (US), Mary Denise Costello (US), Donald Riggs (US), Alexander Kudera (US), Ana Elsner (US), Adolf P. Shvedchikov (US-Russia), Mathieu Mercier (France), Lidia Borghi (Italy), Lena Vanelslander (Belgium-Italy), Victor Morata Cortado (Spain), Galina Nikolova (Bulgaria), Biola Olatunde (Nigeria), Catherine Mimano (Kenya), Burt Rashbaum (US), Anna Rossell Ibern (Spain), Anne Stewart (UK), Raymond Walden (Germany), Chris Kinsey (UK), Marcela Meirelles (Uruguay), Miriam Caloretti Castillo (Peru), Ignazio Salvatore Basile (Italy), Mira Faraday (US), Oziella Inocêncio (Brazil), Vogaluz Miranda (Brazil), Raymond Walden (Germany), Santiago Medina (Spain), Rita Vilela (Portugal),  Keiko Amano (Japan), Trishita Banerjee (India) Nancy Hawker (Canada-Oman), Masud Khan (Bangladesh-Canada), Chokri Omri (Tunisia), El Habib Louai (Morrocco), Rolando Pulido (Cuba-US), Peter Thabit Jones (UK), Luciana Lhullier (Brazil), Aldo Luis Novelli (Argentina-Patagonia), Simone Duarte (Brazil), Vera Barbosa (Brasil), Maria Anunciada Torres (Brasil), Teca Bareira (Brazil-Spain), Berbel (Spain), Rocio Casas Bulnes (Chile),Teresa Delgado Duque (Spain), Rocio Espinosa Herrera (Spain), Maria Eugenia Mendoza Arrubarrena (Mexico), Marina Centeno (Mexico), Virginia Carillo (Mexico), Alina Velazco (Mexico), Arturo Hernandez Fuentes (Mexico), Aquiles Garcia Brito (Spain), Isa Guerra (Spain), Antonio Arroyo Silva (Spain), Abel Machado da Cunha (Portugal), Antonio Martins (Portugal), Isabel Martinez Barquero (Spain), Nancy Graciela Nasr (Argentina), Patricia Nasello (Argentina), Ovando Salemi (Argentina), Andres Morales Milohnic (Chile), Ingrid Odgers Toloza (Chile), Noel Olivares (Brazil-Spain), Virginia Patrone (Uruguay-Spain), Catherine Rakose (France), Helene Glehen (France), Beatriz Giovanna Ramirez (Colombia-Spain),   Carole St-Aubin (Canada), John Tischer (Mexico), Rosario Valcarcel (Spain), Radio "Diferente" Madrid (Spain), Radio "Gauchitos" (Argentina), TV Teleformula Yucatan (Mexico), Radio "Ecologico" Merida (Mexico), Revista "Suite 101" (Mexico)  

CHM – ALL THE WORLD IN A JOURNAL
HLC – TODO EL MUNDO EN UNA REVISTA
آفاق الأدب المعاصر' العالم في مجلة'
COMING SOON!

luni, 23 aprilie 2012

ROMANIAN HORIZONS/HORIZONTES RUMANOS: LEONARD CIUREANU



I HAVE BROKEN MY EMPTY SPIRIT       
Verona, I have broken my empty
spirit on your
unfamiliar roads
small tremors
shake my being
ripple through the wind

within and without
my life is a phrase
in parenthesis

I am the descendant of showers and stars
grains of sand in the Gobi Desert
I am a lonely traveller
among friends
who have forgotten me.
Where am I,  Lord?

A deadly journey of bitter departure
of tears on my eyelashes
of words in the wind
destroys me. Furthermore,  thieves
have seized my documents and I am
embittered. On foot I
drift between Bergano,
Verona and Milan, between
Bologna, Genova and Asti
and my life is a shed leaf
on the stream of words.
     Milan, Italy
     Translated into English by Neil Leadbeater (United Kingdom)

ME ROMPE EL ALMA DESOLADA
Verona me rompe el alma
desolada sobre
caminos desconocidos
pedazos de movimientos
me sacuden el ser,
me lo revolotean en el viento.

Estoy conmigo y sin mi
Mi vida es una parentesis
en una frase.

Soy el hijo de la lluvia de estrellas
Hilo de arena en el Desierto Gobi
Soy un viaje ensangrentado entre los amigos
que me han olvidado.
Donde estoy, Dios mio?

Un viaje terrible me destroza
Me despilfarra en pedazos
de lagrimas en las pestanas
de unas palabras por el viento
de la penosa partida. Y Ai Ladri
Me confiscaran los documentos y estoy
amaregeado. A piedi me
revoloteo la vida entre Bergamo,
Verona y Milano, entre
Bologna, Genova y Asti
Y mi vida es una joja muerta
en el agua de las palabras.
     Traduccion: HLC

MI-AM RUPT SUFLETUL PUSTIU
Verona mi-am rupt sufletul 
pustiu peste
necunoscute drumuri
bucăţele de mişcări îmi
scutură fiinţa
mi-o vîntură prin vînt

Sunt cu mine şi făr’ de mine
E o paranteză într-o 
frază viaţa mea

Sunt fiul ploii stelelor
Fir de nisip în Deşertul Gobi
Sunt o călătorie însîngerată
printre prietenii
care m-au uitat
Unde mai sunt Doamne?

O călătorie ucigătoare mă distruge
mă toacă-n bucăţele
de lacrimi pe genele
unor cuvinte prin vîntul
plecării amare. Şi Ai Ladri
mi-au confiscat actele şi sunt
amaregeat. A piedi îmi
vîntur viata între Bergamo,
Verona şi Milano între
Bologna, Genova şi Asti
Şi viaţa-mi e o frunză moartă
pe apa cuvintelor.
     Milano, Italia
 ABOUT THE AUTHOR
   Leonard Ciureanu (b. 20 April 1962) is a Romanian poet and a titulary member of the Writers’ Union of Romania (USR). He is the author of several poetry books including La marginea noptii (2000), Gradinile sufletului auster (2005), Rana absentei (2005), Vasul de santal (2006) and Cenusa iubirii (2007). He has also had articles and poems published in “Convorbiri literare”, “Poezia”, “Gazeta de Est”, “Adevarul literar din Vaslui”, “Gracious Light” (New York) and other literary and cultural journals.
    He leads a bohemian lifestyle among books, manuscripts and spiritual experiences all of which contribute to an original and interesting poetic expression. In a book review published by us some years ago we defined his poems as “burning exercises” (in the spiritual sense, of course). Since 2001, Leonard has lived in Italy. He journeys alone without friends or money between Rome, Bologna, Milano, Crotona, Alessandria, Genova and other medieval cities as an knight errant of poetry and records his wanderings and his spiritual experiences like a true Francois Villon of our postmodern times.
     Prezentare de Daniel Dragomirescu
     


miercuri, 18 aprilie 2012

2012: TRES ANOS DE MULTICULTURALISMO / THREE YEARS OF MULTICULTURALISM

  
News, Haps & Snaps
From our friends in Bucharest:
________________
At the launching of the CHM Anthology
in Bucharest, April 7, 2012:     
     (...) Daniel Dragomirescu, center, poet and actress Lidia Lazu (left); poet Tatiana Radulescu, contributor of CHM (behind Dragomirescu); poet Victoria Milescu (right), and two unidentified participants at the Launch. (...)
     (Mike Foldes, in RAGAZINE.CC,  New York, 2012.04.12)
*  *  *
      El Museo Nacional de la Literatura Rumana comunica que el sábado, 7 de Abril de 2012 fue organizada la presentación oficial de la segunda Antología de la revista “Horizonte Literario Contemporáneo”.  A este evento multicultural fueron invitados importantes personalidades de la cultura rumana como Simona Cioculescu, Gabriel Dimisianu, Ion Lazu y también poetas de las nuevas generaciones.
     También fueron presentados algunos mensajes de salu-do del parte de los colaboradores: Juana Castillo Escobar (Madrid), prof. Donald Riggs (Drexel University, Phila-delphia), Caroline Gill y Neil Leadbeater (Reyno Unido), Carmen Troncoso Baeza y Oscar Hahn (Chile), Marina Centeno (Mexico), Rosetta Savelli y Rodolfo de Jésus Chavez Mercado (Italia).
      (Prof. Dr. Andrés Morales, Universidad “Finis Terrae”, Santiago de Chile)

LANSAREA CELEI DE-A DOUA ANTOLOGII
A REVISTEI "ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN"
de ION LAZU
    Sâmbătă, 7 aprilie 2012, înainte de prânz dar şi înainte de Florii, la Rotonda MNLR a avut loc lansarea unei noi antologii a Revistei Orizont literar contemporan. O revistă cu profil mai aparte, reunind poeţi, prozatori, eseişti şi graficieni din mai toată lumea, într-o viziune de multicul-turalitate care se exersează deja de trei ani.  Pe pereţii Rotondei, fotografii cu Fănuş Neagu, comemorat chiar aici de ziua sa, pe 5 aprilie: manuscrise, corespondenţă, un bust al prozatorului brăilean, inclusiv faimosul "scaun al singurătăţii", un jilţ impresionant, din lemn sculptat în motive brâncuşiene, cu spetează ce se ridică la aproape 2 m de la sol. Printre altele, devenit nu doar titlul unui roman de succes, ci simbol al însingurarii creatorului. Nu mult diferită era şi situaţia din Rotondă, într-o zi şi într-un mo-ment al ei când tot omul are alte priorităţi. Dar cine a fost să vină s-a înfiinţat, vorba poetului Ion Murgeanu: datoria, conştiinţa! - inclusiv o echipă de la TVRCultural, care a luat interviurile de rigoare. Actanţi: Dl Daniel Dragomirescu, romancier, traducător, editor, Simona Cioculescu, cercetătoare, criticul Gabriel Dimisianu şi poeta Tatiana Rădulescu, iar în sală, printre alţii, poeta Victoria Milescu, poetul Petru Solonaru, graficiana Andana Călinescu, poeta şi actriţa Lidia Lazu, freneticul fotograf Dan Vatamaniuc, dl. ing, Aurel Ionescu, iniţiatorul unui incitant studiu privind nomenclatorul străzilor din Bucureşti (în căutare de editor pentru volume-le deja pregătite), câţiva cercetători de la MNLR.
     Redactorul şef a relatat despre programul revistei, cu apariţie bimensuală, a prezentat conţinutul celei de a doua antologii: un număr de 14 texte ale colaboratorilor din diferite puncte ale globului - şi nu este o exprimare fără acoperire, fiind vorba despre scriitori din Europa, America de Nord, de Sud, Africa, Asia... Urmează o secţiune cu 2 dialoguri multiculturale, o a treia secţiune cu 21 de poeţi, cu poeme în engleză, traduse în română, cu un profil cultural, un portret, o scurtă exegeză. Iată un exemplu: poetul Ion Murgeanu apare cu 3 poezii în română, traduse în spaniolă, în engleză (de Petru Abucean), în franceză (de Elisabeta Isanos) şi un profil cultural în română şi engleză (Daniel Dragomirescu şi Sânziana Mihalache). O secţiune cu opt prozatori, de asemenea din cele mai diferite ţări şi regiuni lingvistice, traduşi în română, în engleză sau în vreo altă limbă de circulaţie.
     Dl D.D ne vorbeşte despre relaţiile cu colaboratorii, despre corespondenţa cu ei, despre difuzarea revistei, dar şi despre sistemul de subscripţii şi abonamente prin care este asigurată apariţia revistei. Ne prezintă un număr de cca 10 volume, primite de la diverşi colabortori din toată lumea, cu referiri la conţinutul lor, la împrejurările în care au fost lansate, la ecourile stârnite de acestea în critică, în media, la cititori. A stăruit pe bună dreptate asupra celui de al doilea volum memorialistic Ocarina de lut, parte a trilogiei Omul ca iarba, apărut la Humanitas în 2011, al scriitorului Mihai Cantuniari, poet, traducător, mentor al revistei pe care o lansăm.
     Simona Cioculescu se arată foarte interesată de conţinutul antologiei şi de demersul revistei, în general, în contextul acestei scăderi drastice a impactului cărţii asupra cititorilor. A participat de curând, la Capşa, la o reuniune Pen-Club, în care s-a discutat despre scăderea interesului general pentru literatură datorită faptului că prestaţia criticii de întâmpinare este absolut necorespunzătoare. Ea ar trebui să impună valori, să direcţioneze gusturi, să instituie o grilă valabilă, o scară a valorilor. Din sală, i-am notificat dnei S.C. că măcar la noi, critica literară şi-a păstrat toate ascendentele, indiferent de prestaţia ei nesatisfăcătoare. Am exemplificat cu rezultatele anchetei iniţiată de revis-ta Contemporanul pentru propuneri de scriitori la Acade-mie. În topul celor 10, se regăsesc nu mai puţin de 6 nume de critici literari, şi doar 4 scriitori de ficţiune: poeţi, pro-zatori, dramaturgi etc.
     Poeta Tatiana Rădulescu, cititoare atentă a Antologiei ce se lansează, a ales să ne vorbească despre temele spre care se orientează scriitorii din întreaga lume, fie ei scoţieni, canadieni, costaricani, peruani, patagonezi, din Insulele Canare, din Senegal, Italia, Bangladesh sau Aus-tralia. Scriitorul cu simţul răspunderii, constată Tatiana Rădulescu, se reorientează spre omul umil, aflat în dificul-tate în confruntarea cu exigenţele vieţii în capitalismul sălbatic, în era consumistă. Sunt trase semnale de alarmă cu privire la reinstaurarea unor aspecte ale celei mai crâncene sclavii, în plin mileniu trei, în spatele celor mai incitante aspecte ale bunăstării şi  civilizaţiei.
     Criticul Gabriel Dimisianu se arată foarte impresionat de abordarea de la Revista noastră, considerând că ea reface o parte din strădaniile de pe vremuri ale revistei Secolul XX, care la acea dată a constituit o nesperată şi vitală deschidere culturală spre marile literaturi ale lumii. După Evenimente, acest lucru a fost lăsat la voia întâmplării; în acest context, revista noastră şi Lettre international se străduiesc să acopere un sector neglijat, să militeze pentru integrarea culturală, acea mult visată coexistenţă prin diferenţă. Vorbeşte cu defernţă despre poetul şi memorialistul Mihai Cantuniari, din care a citit fragmentele apărute la momentul respectiv în România Literară. 
     Din sală, completez aceste informaţii, precizând că era vorba despre fragmente din primul volum memorialistic. Bărbatul şi cele trei morţi ale sale, cele pe care şi Alex Ştefănescu le-a avut ân vedere când l-a comentat pe autor. Atrag atenţia asupra traducătorului de excepţie din literatura de limbă speniolă, entuziasmat de Războiul sfârşitului lumii de Mario Vargas Llosa.
     Două tinere colaboratoare ale revistei (Sînziana Miha-lache şi Edith Uncu) au dat citire câtorva scrisori şi mesaje de felicitare primite de la colaboratorii din străinătate, cu referire specială la apariţia antologiei ce se lansează acum. 
    Actriţa şi poeta Lidia Lazu a citit poeme de românul Marius Ştefan Aldea (Eu) şi Moartea unei călugăriţe de brazilianca Oziella Inocencio şi a încheiat cu o prea frumoasă poemă de Tatiana Rădulescu, pe o temă din Rilke, din volumul Soare alpin. Un moment de graţie, a fost comentariul amfitrionului. Aplauze meritate.

marți, 3 aprilie 2012

MULTICULTURAL EVENT IN BUCHAREST/EVENIMENT MULTICULTURAL LA BUCURESTI


PENTRU CITITORII DIN ROMÂNIA

REVISTA “ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN”
ŞI MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
Bd. Dacia nr. 12, sector 1, Bucureşti, tel. 021 / 2125846

VĂ INVITĂ SĂ LUAŢI PARTE
SÂMBÃTÃ, 7 APRILIE 2012, ORELE 11,00
LA MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
LA LANSAREA CELEI DE A DOUA ANTOLOGII
A REVISTEI “ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN”

LA MANIFESTARE AU FOST INVITAŢI:
SIMONA CIOCULESCU, GABRIEL DIMISIANU,
ALEX ŞTEFANESCU, LIDIA şi ION LAZU, TATIANA RÃDULESCU,
MIHAI MARDARE, BIANCA C. DAN, MARIUS ŞTEFAN ALDEA

ÎN CADRUL MANIFESTÃRII VA FI PREZENTAT ROMANUL MEMORIALISTIC
OCARINA DE LUT” (ED. HUMANITAS, 2011) DE MIHAI CANTUNIARI
IAR POEŢII BIANCA C. DAN, MARIUS ŞTEFAN ALDEA,
ALEXANDÃR STOICOVICI ÎŞI VOR PREZENTA CÃRŢILE
PUBLICATE RECENT ŞI PROIECTELE LOR DE CREAŢIE

PARTICIPANŢII VOR BENEFICIA DE UN PLIANT GRATUIT
DESPRE ACTIVITATEA REVISTEI ŞI VOR PUTEA PRIMI AUTOGRAFE.
RUGĂM PE CEI INTERESAŢI SĂ NE CONFIRME INTENŢIA LOR
DE PARTICIPARE LA "COMENTARII"
SAU LA ADRESA DE E-MAIL: drgdaniel@yahoo.com
VĂ AŞTEPTĂM!

PARA NUESTROS LECTORES
HISPANOHABLANTES
DE TODO EL MUNDO
LA REVISTA “HORIZONTE LITERARIO CONTEMPORANEO”
Y EL MUSEUM NACIONAL DE LA LITERATURA RUMANA
Bd. Dacia nr. 12, sector 1, Bucureşti, tel. 021 / 2125846

COMUNICA QUE
SABADO, 7 DE ABRIL DE 2012, A LAS HORAS 11,OO
AL MUSEUM NACIONAL DE LA LITERATURA RUMANA
SERA ORGANISADA LA PRESENTACION OFICIAL
DE LA SEGUNDA ANTOLOGIA
DE LA REVISTA “HORIZONTE LITERARIO CONTEMPORANEO”

A ESTE EVENTO MULTICULTURAL SON INVITADOS
IMPORTANTES PERSONALIDADES DE LA CULTURA RUMANA
SIMONA CIOCULESCU, GABRIEL DIMISIANU
Y TAMBIEN LOS POETAS DE LA NUEVA GENERACION
BIANCA DAN, MARIUS STEFAN ALDEA

SERAN TAMBIEN PRESENTADOS
MENSAJES DE SALUDO DEL PARTE DE LAS COLABORADORES DE HLC:
JUANA CASTILLO ESCOBAR (MADRID),
PROF. DONALD RIGGS (DREXEL UNIVERSITY, PHILADELPHIA)
CAROLINE GILL (REYNO UNIDO)
NEIL LEADBEATER (EDINBURGH, SCOTLAND)
CARMEN TRONCOSO BAEZA (CHILE)
MARINA CENTENO (MEXICO)
FRA RODOLFO JESUS DE CHAVEZ MERCADO (ROMA-VATICAN)

A TODOS LECTORES Y COLABORADORES DE HLC
EL EQUIPO REDACCIONAL
LE ENVIA UN SALUDO CORDIAL Y FRATERNO!



vineri, 30 martie 2012

MEXICAN HORIZONS/ORIZONTURI MEXICANE: ALINA VELAZCO

NEMESIS
   “El cuento debe tomar su inspiración de los lugares comunes, de las cosas que nos rodean para después, ser sazonado con algo de ficción”. (Jorge F. Hernández)

     De nuevo miércoles. Mi día más odiado. Intenté prepa-rar mi espíritu, pero el temor de saber qué nueva aventura me deparaba la hiperactiva y viperina lengua de mi Néme-sis, no me lo permitió del todo. Mientras me arreglaba, pensé en el. Despiadado, sin medio centímetro de amor en el cuerpo. No conocía la palabra compasión. Mucho menos su significado. Suspiré. ¡Era tan difícil convivir con él! Aun siendo mayoría no podíamos con “El Pelón”. Mario. Mi Némesis. 
     Comenzó a hacerme la guerra hacía un año cuando en una capacitación, declaró querer ser “el mejor en su traba-jo”. A lo que yo respondí -Para eso, vas a tener que ma-tarme, porque NUNCA me superarás-. Maldito el momen-to en que decidí abrir la boca. A partir de entonces, mis debilidades eran maximizadas y mis fortalezas, ignoradas. El equipo de trabajo al que pertenecía fue víctima de un acoso cruel cuyo objetivo oficial, era lograr la salida de los elementos inconformes del museo. Aunque la verdadera razón, era que les estorbábamos. Nuestro objetivo, era más grande que solo entretener a los niños que visitaban el museo. Todas las brillantes ideas que la directora presen-taba al Secretario de Cultura, provenían de nosotros. Las estupideces, salían de la cabeza del “Patrón”. 

RĂZBUNARE
     „Povestea trebuie să se inspire din locurile comune, din lucrurile care ne înconjoara, pentru ca, mai apoi, să fie asezonată cu un pic de ficţiune” (Jorge F. Hernández)

  Din nou miercuri. Ziua pe care o urăsc cel mai tare. Am încercat să ma pregătesc psihic dar teama de a afla ce nouă aventură îmi aducea limba dinamică şi viperină a duşmanului meu, nu-mi permitea să mă calmez complet. În timp ce mă aranjam, m-am gândit la el. Nemilos, fără nicio picătură de dragoste în suflet. Nu cunoştea cuvântul compasiune. Cu atât mai puţin ce înseamnă el. Am suspinat. Era atât de greu să traiesc cu el! Deşi eram majoritari, tot nu reuşeam să ne înţelegem cu „Chelul”, Mario. Duşmanul meu.
  Mi-a declarat război acum un an, când, în timpul unei instrucţii, a declarat că ar vrea să fie:”cel mai bun în meseria sa”. Eu i-am răspuns: „Pentru asta ar trebui să mă omori, pentru că nu vei reuşi niciodată să mă întreci”. Blestemată fie clipa în care am decis să deschid gura. Începând cu acel moment, slăbiciunile mele au fost maximizate şi calităţile, ignorate. Echipa din care făceam parte a fost victima unei acuze dure al cărui obiectiv oficial era despre ieşirea obiectelor nepotrivite din muzeu. Adevăratul motiv, însă, era că l-am deranjat. Obiectivul nostru însemna mai mult decât să-i distrăm pe copiii care vizitau muzeul. Toate ideile extraordinare pe care directoarea le prezenta Secretarului de Cultură veneau de la noi. Toate prostiile porneau din mintea „Patronului”. 
   Traducere de Silvia Cora
   MTTLC, Universitatea din Bucureşt
   (A leer el relato integral en HLC 2 (28)/Marzo-Abril de 2012)

    SOBRE LA AUTORA 
     Alina Helena Velazco (nacida 1973, en México D.F) es una escritora, poeta y periodista mexicana. Radica en Colima, donde viva desde hace diez años.
    Licenciada en Letras y Lengua Hispánica por la Universidad Nacional Autónoma de México.
    Trabaja en el Museo Interactivo Xoloitzcuintle de la Secretaría de Cultura del Gobierno del Estado de Colima.
    Ha participado en lecturas en diversos foros: Noches de Luna llena de la Secretaría de Cultura del Estado de Colima, Encuentro de escritores colimenses en Coquimatlán, Noches Líricas Musicales del PRI Villa de Álvarez, Colima, Maratón de Lectura Simultánea en Voz Alta convocada por la Feria del Libro de Guadalajara FIL con la filiación de varios estados del país, Banquete de poesía: Ágape, Eros y Filia, entre otros.
     Actualmente asistiendo a un Diplomado en Creación Literaria del Instituto Nacional de Bellas Artes y a un taller de elaboración de telescopios en la Casa de la Cultura Colima.
     Publicaciones: revista Mía de Editorial Televisa (D.F.), revista Jugos Energéticos de Editorial Mango (D.F.), blog Colimarte de la Secretaria de Cultura (Colima), revista electrónica Fumarola (Colima), revista electrónica Arché (Colima), revista Hysterias, versión en papel y electrónica (D.F.).
     Desde 2011, Alina Helena Velazco es una colaboradora constante de nuestra revista.
     Sus escritos – poemas, relatos y ensayos –  son un testimonio de su vocacion literaria e de su sensibilidad especial para los problemas sociales y culturales de la sociedad mexicana contemporanea.
    Daniel Dragomirescu    

sâmbătă, 24 martie 2012

EL DIA MUNDIAL DE LA POESIA/WORLD POETRY DAY: CARMEN TRONCOSO-ÓSCAR HAHN (CHILE)



     “Mi primer poema traducido a ese idioma 
la hizo mi querido y admirado amigo Marin Sorescu”

      Carmen Troncoso: ¿Qué te estimulo en tu niñez para que escribieras poesía?
     Oscar Hahn: Bueno, yo creo que en mi niñez nada, porque yo empecé a escribir o hice el primer intento cuando tenia 16 años, y fue a raíz de un acróstico que una novia me pidió que le escribiera.  Yo no sabia qué cosa era un acróstico, así que le pedí a un amigo mío que lo hiciera y lo presenté como mío.  Yo no tenía ninguna relación con la poesía, cero, nada. Esta niña lo leyó, pero no me creyó que era mío, entonces me dijo: “A ver, escribe otro acróstico aquí mismo”. Cuando yo me vi en la situación de tener que hacerlo, lo hice.  Me pareció raro que no me costara nada.  Entonces dije:  “Qué curioso, yo puedo hacer esto”.  Ahí me di cuenta de que tenía ese don.  A los dieciséis años, después de la historia del acróstico, escribí una serie de poemas.  Eran como veinte. Los relei, pero no me gustaron y  los tiré al agua en un rio.
      CT: ¿Por qué no te gustaron esos poemas, no te sonaron?
     OH: Encontré que no me decían nada, que eran artificiosos, cerebrales, forzados, y me olvidé del asunto.  Pensé:  “Bueno quizás no sirvo para esto”.  Pero resulta que un tiempo después me empezaron a salir otros versos que sí me gustaron y los conservé, y me puse a armar un poema, poco a poco, y así fue como empecé, eran versos que me surgían espontáneamente en la cabeza, no es que yo me propusiera escribir un poema. Y después siempre hice lo mismo, hasta ahora.  Nunca me he sentado a escribir un poema frente a la página en blanco.  Tengo que esperar que surjan estos fogonazos verbales que yo llamo “apariciones”.
      CT: ¿A tus padres no les gustaba la poesía, no te incentivaban a leerla?
    OH: Mi padre murió cuando yo tenía cuatro años.  Mi mamá era una gran lectora de novelas, no de poesía.  Pero sin duda el suyo fue un ejemplo a seguir: el amor a la lectura.  Es la imagen que tengo de ella ahora que ya no está con nosotros: mi madre con sus gafas puestas, siempre leyendo.  Eso es fundamental en el desarrollo de un niño.
      CT: ¿Qué estudiaste en la Universidad?
    OH: Estudie Pedagogía en Castellano en la Universidad de Chile, y cuando estaba allí, el año 1961, publiqué un libro con el titulo de “Esta rosa negra”.  Este 2011 se cumplen 50 años de su publicación.  Por eso ha sido reeditado por la editorial Pfeiffer. Viene con un CD del cantautor Patricio Anabalón.  El musicalizó once poemas de una manera muy bella.  Volviendo a lo de la Universidad, después hice un Master en la Universidad de Iowa y obtuve el Doctorado en Filosofía en la Universidad de Maryland.  He vivido casi 40 años en Estados Unidos. 
     CT: El año 1973 te detuvieron.  ¿Estabas haciendo clases cuando fue el Golpe Militar aquí en Chile?
     OH: Estaba haciendo clases en Arica, en una sede que la Universidad de Chile tenía allí.  Ya llevaba diez años en esa ciudad cuando fue el Golpe Militar de 1973.  Yo tenia muchos amigos que eran de izquierda y otros que eran poetas.  Los militares nos acusaron de ser subversivos y tomaron presos a varios, yo entre ellos. Estuve en la cárcel de Arica durante diez días, después intervinieron unos familiares influyentes y me soltaron, pero me tuve que ir del país al año siguiente, porque para mí era peligroso seguir en Chile.
     CT: Este año ganaste un premio importante.
     OH: Si, me dieron el Premio Iberoamericano de Poesía Pablo Neruda.
   CT: La forma de relatar tu poesía como manifestación de la vida, la hace muy cercana a los lectores.  También tu obra ha sido traducida al alemán y al ingles, haciéndose muy conocida en otras latitudes.
     OH: Parece que sí.  He notado que mi poesía tiene una muy buena llegada entre los jóvenes.  En estos momentos todos mis libros están traducidos al inglés, uno por uno.  Ahora mismo me acaba de llegar el manuscritode la traducción de mi último libro, que se llama La primera oscuridad.  El próximo año va a aparecer una antología mía en alemán.  Otra ya se publicó en Grecia.  Poemas sueltos están traducidos a varios idiomas.  Hay algunos poemas míos traducidos al rumano.  De hecho mi primer poema traducido a ese idioma la hizo mi querido y admirado amigo Marin Sorescu.  Es un poema que se llama “El Viviente”.  La tuve alguna vez, pero ya no la tengo.  A lo mejor alguien la encuentra por ahí.
     (A leer la entrevista completa en la Antologia HLC, 2012) 

“Prima mea poezie în română a fost tradusă
chiar de un prieten foarte drag mie, Marin Sorescu”
      CT: Ce anume te-a impulsionat, în copilărie, să începi să scrii poezie?
     OH: Nimic, cred, pentru că am început să scriu, sau am avut primele încercări la vârsta de 16 ani. A fost un acrostih, pe care o prietenă mi-a cerut să-l scriu. Eu nu ştiam ce este acela un acrostih, aşa că l-am rugat pe un prieten să-l facă şi i l-am dat fetei, spunând că eu l-am scris. Nu aveam nicio legătură cu poezia, niciun fel de talent. Fata l-a citit, dar n-a crezut că eu l-am scris şi mi-a cerut să scriu încă un acrostih, acolo, pe loc. Când m-am văzut obligat, am scris unul şi mi s-a părut ciudat că efortul n-a fost prea mare. Şi mi-am zis atunci: „Ce ciudat, chiar pot face asta.” Atunci mi-am dat seama că am talent. La douăzeci şi şase de ani, după povestea cu acrostihul, am scris câteva poezii, cam douăzeci. Le-am recitit, dar nu mi-au plăcut şi le-am aruncat într-un râu.
     CT: De ce nu ţi-au plăcut? Nu sunau bine?
     OH: Mi-am dat seama că nu-mi spun nimic, erau artificiale, mult prea calculate, forţate, aşa că m-am dat bătut. Mi-am zis că poate nu sunt făcut pentru aşa ceva. Dar după un timp am început să alcătuiesc alte versuri, care mi-au plăcut. Le-am păstrat şi am început să pun cap la cap un poem. Aşa am început. Erau versuri pe care le formam spontan în mintea mea, nu era ca şi cum voiam neapărat să scriu. După care am făcut tot aşa, şi la fel fac şi acum. Niciodată nu m-am aşezat la masă, cu o foaie de hârtie în faţă, ca să scriu o poezie. Trebuie să aştept să răsară crâmpeiele astea de cuvinte, pe care eu le numesc „apariţii”.
     CT: Părinţii tăi nu citeau poezie, nu te-au încurajat să citeşti?
    OH: Tatăl meu a murit când eu aveam patru ani. Mama citea foarte mult romane, dar nu poezie. Dar cu siguranţă a fost un exemplu de urmat pentru mine, cu dragostea ei pentru lectură. Acum, când ea nu mai este printre noi, asta e imaginea pe care o am despre ea: cu ochelarii pe ochi, citind tot timpul. Este o imagine fundamentală pentru un copil în creştere.
     CT: Ce-ai studiat la Universitate?
     OH: Pedagogie, în catalană, la Universitatea din Chile; cât am stat acolo, am publicat o carte cu titlul Esta rosa negra, în 1961. În 2011 s-au împlinit 50 de ani de când a fost publicată şi de aceea a fost reeditată la Editura Pfeiffer. A apărut cu un CD, în interpretarea lui Patricio Anabalón care a pus pe muzică unsprezece poeme. E foarte frumos. Dar, revenind la anii de studiu, am făcut un master la Universitatea din Iowa şi mi-am luat doctoratul în Filosofie la Universitatea din Maryland. Am stat aproape 40 de ani în Statele Unite.
     CT: Ai fost arestat în 1973. Ţineai cursuri când s-a declanşat lovitura de stat din Chile?
    OH:Predam ore în Arica, unde Universitatea din Chile avea un sediu. Stăteam de zece ani acolo la începutul loviturii militare din 1973. Aveam mulţi prieteni de stânga şi mulţi amici care scriau poezie. Am fost acuzaţi de manifestări subversive şi i-au arestat pe câţiva, printre care eram şi eu. Am stat în închisoarea din Arica zece zile, după care, la intervenţia unor cunoscuţi cu oarecare influenţă, am fost scos. Dar am fost obligat să plec din ţară în anul următor pentru era prea periculos să mai rămân.
     CT: Atunci ai obţinut un premiu important.
     OH: Da, am primit Premiul „Pablo Neruda”, premiul iberoamerican pentru poezie.
     CT: Maniera de a scrie versuri ca şi cum ar fi o formă de manifestare a vieţii, face ca cititorii să se apropie mai uşor de poezia ta. Opera ta a fost tradusă în germană şi engleză şi a devenit astfel cunoscută şi pe alte meridiane.
     OH: Cam aşa este. Am observat că poezia mea are trecere la publicul tânăr. Toate cărţile mele sunt în curs de traducere în engleză, una câte una. Tocmai ce am primit manuscrisul cu traducerea ultimei cărţi, care se numeşte La primera oscuridad. La anul, va apărea o antologie cu poeziile mele, în germană. O alta s-a publicat deja în Grecia. Mai multe poeme, individuale, au fost traduse în mai multe limbi. Unele şi în română. Prima mea poezie tradusă în română a fost chiar de un prieten foarte drag mie, Marin Sorescu. Se numeşte El Viviente. Am avut traducerea odată, acum nu o mai am, poate o să o găsesc.
     Traducere de Sînziana Mihalache
     (Citeşte întreg interviul în Antologia OLC, 2012)

joi, 15 martie 2012

AMERICAN LITERARY HORIZONS: DONALD RIGGS



HORTUS CONCLUSUS
A man and a woman in their late twenties
bend their heads together, towards each other,
in this candid color picture.
What does she hold, tiny, between them
that holds their focused attention?
They are oblivious to the magnificent
walled Moorish medieval gardens
of the Alcazar rising around them.

 “Paradise” was a Persian word
for “enclosed garden surrounding a fountain”
hidden in the midst of a vast desert.
Paradise, I now know, is the past
where they peer and smile at a shared secret
with, floating unknown above them, a rose glowing.

HORTUS CONCLUSUS
Un bărbat și o femeie apropiindu-se de treizeci de ani
își înclină capetele împreună, unul către celălalt,
în acest candid tablou color.
Ce ține ea, micuț, între ei
de le menține atenția concentrată?
Uită ei de magnificele
grădini medieval maure împrejmuite de ziduri
ale Alcázar-ului care se ridică în jurul lor.

“Paradis” a fost un cuvânt persan
care denumea  “grădină închisă în jurul unei fântâni”
ascunsă în mijlocul unui vast deșert.
Paradisul, acum știu, este trecutul
unde privesc și zâmbesc căci au un secret comun
cu, plutind neștiut deasupra lor, un trandafir strălucind.
      Traducere de Adriana Claudia Boagiu
      MTTLC, Universitatea din Bucuresti
                                                                    * * *
     Professor Donald Riggs is Assistant Teaching Professor of English at Drexel University.
     He cotranslated Chinese Poetic Writing from the French of Francois Cheng (Indiana 1982), authored Was Michelangelo Born Under Saturn? in “The Sixteenth Century Journal XXVI” and Therapy and Back Again in “Considering Fantasy” (Wroclaw, 2007).
                                                                       *
     Donald Riggs este profesor de engleză la Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite.
    A tradus  din franceză Scrieri poetice chineze de Francois Cheng (Indiana, 1982), a scris Era Michelangelo născut sub Saturn? (în “The Sixteenth Century Journal XXVI”) şi Terapie şi din nou înapoi în “Considering Fantasy” (Wroclaw, 2007).

      Prezentare de Caroline Gill