marți, 5 iunie 2018

LITERARY HORIZONS. HORIZONS LITTÉRAIRES. ORIZONTURI LITERARE


Nikita Hruschtev, Gheorghiu-Dej et Chivu Stoica, Bucarest, 1960

Un accouchement prématuré

Le vent d’avril apportait du jardin de Herăstrău une odeur fraîche d’herbe et de fleurs. Tandis qu’il attendait, en feuilletant le dernier numéro de la revue “Timpuri noi” (“Temps nouveaux”), afin que l’ennui ne l'envahisse pas, le téléphone se mit  à sonner. Haussant un sourcil, Pavel Niculescu-Buzeşti, un haut dignitaire du Parti, laissa tomber la revue sur son bureau et tendit la main vers le téléphone, en pensant que, de l’autre bout du fil il allait entendre une voix bien connue, s’interesser à la publication de la Déclaration. Et lui répondrait : “Tout va comme prévu, chef... Dans une heure, nous aurons le premier tirage...”. Ainsi voulut-il dire, mais il dut renoncer au dernier moment. En effet, la voix d’une dame se faisait entendre à l’autre bout du fil.

-  Allo, Pavel, est-ce toi ?... Je dois te donner une bien mauvaise nouvelle... Notre Felicia se sentait très mal et j’ai du appeler l’ambulance pour l’emmener d’urgence a l’hôpital...Elle est partie juste à l'instant.. Je crains qu'elle ne risque de perdre l'enfant... Elle se trouve à peine au septième mois de grossesse, la pauvre... Vlad n’est pas encore revenu de chez les Bulgares et moi je ne lui ai encore rien appris, afin de ne pas lui occasionner de nouveau une noire tristesse... Peut-être que je ne devrais pas te le dire non plus, car tu te trouves très occupé en ce moment, mais...

A l’autre bout du fil, la voix s’interrompit et, dans le lourd silence qui s’ensuivit, le dignitaire resta immobile a son bureau, serrant le récepteur du téléphone dans sa main, attendant d’écouter de nouveau la voix de la femme. Cependant, le silence se prolongeait inexplicablement, alors le dignitaire passa sa main libre sur son visage à la barbe déjà bien drue, puis sur ses cheveux noirs et luisants, clignotant des yeux comme un homme qui se remet après un état de transe imprévu, en ajoutant :

− Mais très bien, tu as très bien fait de me donner ce coup de téléphone !... Car j'en ai fini en ces lieux et, dès que je sors, je viens à la maison tout de suite... Tu vois, j’avais presque tout oublié de notre Felicia, car ici, de même, nous oeuvrons pour apporter au monde un nouveau-né... Voyons ce que nous pouvons faire... Tiens, à cet instant, je vais téléphoner à la clinique au docteur Costiniu, afin qu'il s’en occupe... Tu ne dois rien dire à Vlad, sois tranquille. Cette fois, finit le dignitaire, nous n’allons plus rater la chance de devenir grands-parents !.... Il rangea le récepteur du téléphone dans sa fourche et tourna la tête vers la fenêtre entrouverte, par laquelle le vent soufflait doucement, faisant se gonfler le rideau comme le ventre d’une femme enceinte.

Une minute plus tard, le rédacteur responsable de la typographie revînt et présenta au dignitaire, d’un sourire orgueilleux, le premier exemplaire du journal du Parti, sur lequel l’encre typographique demeurait encore un peu humide.

−Que va dire le camarade Nikita Hruschtev, lorsqu’il va l'apprendre? Cela va-t-il lui plaire comme ça, à jeun ? demanda le typographe d’un air ironique, arrangeant en face du dignitaire, sur son bureau, le journal, avec le texte de la Déclaration (voir la Déclaration d’Avril 1964 du PMR) très visible sur la première page, autrefois réservée aux discours sans fin que le leader de Kremlin avait l’habitude de soutenir.
Pavel Niculescu-Buzeşti demanda au typographe encore un exemplaire et, quand celui-ci le lui apporta, il le rangea soigneusement auprès du premier, dans un porte-documents en vinyle bleu, qu’il sécurisa en tirant le fermoir.

−Que va dire le camarade Hruschtev ?... Je n’en ai pas la moindre idée, et cela ne m’importe absolument pas ! déclara-t-il d' un ton sec et, jettant sur ses épaules un pardessus gris, le porte-documents contenant les deux exemplaires du journal à la main gauche, il s’empressa de quitter le bureau du bâtiment de la Maison de “Scânteia” (Casa Scânteii, grand institut polygraphique ou l’on imprimait “Scânteia”, le journal officiel du Parti).


Gheorghiu-Dej dans la cour de sa résidence de Bucarest, vers la fin de sa vie


O naştere prematură

Vântul de aprilie aducea dinspre Herăstrău miros de flori şi iarbă. Pe când aştepta, răsfoind ultimul număr din revista “Timpuri noi”, ca să-i treacă de urât, telefonul se porni să zbârnâie. Cu o tresărire, Pavel Niculescu-Buzeşti lăsă revista pe birou şi întinse mâna spre telefon, aşteptându-se ca de la celălalt capăt al firului să audă o voce binecunoscută întrebându-l cum stătea cu tipărirea Declaraţiei. “Totul decurge normal, fiţi fără grijă, tovarăşe prim-secretar... Într-o oră, avem primul tiraj...”, dădu să spună, dar trebui să renunţe în ultimul moment. Glasul unei doamne se auzi de la celălalt capăt al firului.

− Alo, tu eşt, Pavele? Trebuie să-ţi dau o veste proastă... Feliciei i s-a făcut rău şi am chemnat salvarea, ca s-o ducă de urgenţă la spital... Chiar acum a plecat... Nu ştiu dacă n-o să piardă şi sarcina asta... E de-abia în luna a şaptea... Vlad încă nu s-a întors de la bulgari şi încă nu i-am spus nimic, ca să nu-l necăjim iar... Poate că nici ţie nu trebuia să-ţi spun, că eşti foarte ocupat acum, dar...

Vocea de la capătul firului se frânse şi, în tăcerea apăsătoare care urmă, demnitarul rămase nemişcat la birou, strângând receptorul telefonului în mână şi aşteptând să audă din nou glasul femeii. Dar tacerea se prelungea în mod inexplicabil şi demnitarul îşi trecu mâna liberă peste faţa cu barba deja crescută mare, apoi prin părul tuns scurt, clipind din ochi ca un om care îşi revine după o stare de transă:

− Ba foarte bine, foarte bine ai făcut că mi-ai telefonat!... Eu sunt pe terminate cu treburile pe aici şi, cum ies, vin acasă... Aproape că uitasem de Felicia, că şi aici moşim un fel de nou-născut... Să vedem ce putem face... Uite, chiar acum o să-i dau telefon doctorului Costiniu de la clinică, să aibă el grijă ca totul să fie bine. Nu-i spune nimic lui Vlad şi fii liniştită. De data asta nu mai ratăm noi şansa de a deveni bunici! sfârşi demnitarul. Aşeză receptorul telefonului la loc în furcă şi îşi întoarse capul spre fereastra întredeschisă, prin care vântul se strecura uşor, făcând perdeaua să ia forma unui pântec de femeie însărcinată.

Un minut mai târziu, redactorul de serviciu al tipografiei se întoarse şi îi întinse demnitarului, cu un zâmbet triumfător, primul exemplar din ziarul Partidului, de pe care cerneala tipografică încă nu se uscase bine.

− Oare ce-o să spună tovarăşul Nichita Hruşciov, când o afla? O să-i pice bine aşa, pe stomacul gol? se întrebă tipograful cu un aer ironic, întinzând înaintea demnitarului, pe birou, ziarul, cu texul Declaraţiei ocupând foarte vizibil prima pagină, altădată rezervată nesfârşitelor discursuri pe care le rostea liderul de la Kremlin.

Pavel Niculescu-Buzeşti îi mai ceru tipografului un exemplar şi, când acesta i-l aduse, îl aşeză alături cu grijă de primul exemplar într-o mapă de vinilin albastru, pe care o închise cu fermoarul.

− Ce-o să spună tovarăşul Hruşciov? Habar n-am, şi nici nu mă interesează! declară el pe un ton sec şi, aruncându-şi pe umeri pardesiul de culoare gri, cu mapa cu cele două exemplare din ziar în mâna stângă, se grăbi să parăsească biroul din clădirea Casei Scânteii.      

(du roman de Daniel Dragomirescu
Les Jardins de l’Olympe. La première partie. Un chant du Cygne)

Traduction en français par Noëlle Arnoult (France)

sâmbătă, 26 mai 2018

NEW IN BIBLIOTHECA UNIVERSALIS. NOUVEAU DANS "BIBLIOTHECA UNIVERSALIS"


155. Radu Igna (Romania), Armonia Snack Bar (prose), "Bibliotheca Universalis", 2018. 
Translation into Romanian by Roxana Doncu
156. Neil Leadbeater (United Kingdom), The Engine Room of Europe. Camera cu motoare a Europei (essays), "Bibliotheca Universalis", 2018. 
Translation into Romanian by Monica Manolachi

duminică, 20 mai 2018

INTERCULTURAL SPRING 2018


Un evento intercultural rumano-uruguayo
en la Universidad de Bucarest


El 9 de mayo del 2018, fecha en la que se celebra el Día de Europa, en la Universidad de Bucarest tuvo lugar la manifestación „Confluencias interculturales rumano-uruguayas”. A este evento participaron como invitados los escritores uruguayos Guillermo Lopetegui, Marta Estigarribia şi Niza Todaro Glassiani, como también su Excelencia, el señor Manuel Gonzalo Vieira Merola, el embajador de la República Oriental del Uruguay en Rumanía.
     
Dentro de la manifestación han sido presentados los libros de prosa “Esas obsesiones tan deseadas. Acele obsesii atât de dorite” de Guillermo Lopetegui, “Hay maleza en la pradera. Sunt şi buruieni în luncă” de Marta Estigarribia y la micronovela “Una luz en la oscuridad. O lumină în întuneric” de Niza Todaro Glassiani. Los libros han sido publicados en versión española y rumana en la colección “Bibliotheca Universalis” de la revista “Horizonte literario contemporáneo”.
     

Sobre la obra de los autores de Montevideo y sobre las relaciones culturales entre Bucarest y Montevideo han hablado Daniel Dragomirescu, redactor jefe de la revista “Horizonte literario contem-poráneo”, miembro de la Unión de los Escritores de Rumanía, Tatiana Rădulescu, poeta y publicista, y a los diferentes aspectos de la transposición de los textos del español al rumano se refirieron las traductoras Irina Secărescu y las estudiantes Alexandra Năvălici y Alina Minea. La hispanista Elena Schumacher habló de la cultura sud-americana y especialmente de la cultura uruguaya. Entre los autores uruguayos y el público presente en la manifestación hubo un intercambio de opiniones con respecto a la literatura y a las tradiciones culturales e históricas de la República del Uruguay. En su alocución, el señor embajador Manuel Gonzalo Vieira Merola tuvo palabras de aprecio por la presencia de los escritores de Montevideo en Bucarest. La moderadora del encuentro fue Monica Manolachi, maestra en la Facultad de Lenguas Extranjeras.
     
La manifestación “Confluencias interculturales rumano-uruguayas” es el resultado de la colaboración entre la revista “Horizonte literario contemporáneo” y la Facultad de Lengua y Literatura Español de la Universidad de Bucarest.

El equípo redaccional de la revista 
“Horizonte literario contemporáneo”


Un eveniment intercultural româno-uruguayan
la Universitatea din Bucureşti

În data de 9 mai 2018, de Ziua Europei, la Universitatea din Bucureşti a avut loc manifestarea “Confluenţe interculturale româno-uruguayene”. La acest eveniment au participat ca invitaţi scriitorii uruguayeni Guillermo Lopetegui, Marta Estigarribia şi Niza Todaro Glassiani, precum şi excelenţa sa, dl. Manuel Gonzalo Vieira Merola, ambasadorul Republicii Orientale Uruguay în România.

În cadrul manifestării au fost prezentate cărţile de proză “Esas obsesiones tan deseadas. Acele obse-sii atât de dorite” de Guillermo Lopetegui, “Hay maleza en la pradera. Sunt şi buruieni în luncă” de Marta Estigarribia şi microromanul “Una luz en la oscuridad. O lumină în întuneric” de Niza Todaro Glassiani. Cărţile au fost publicate în versiune spaniolă şi română în colecţia “Bibliotheca Uni-versalis” a revistei “Orizont literar contemporan”.

Despre opera autorilor din Montevideo şi relaţiile culturale dintre Bucureşti şi Montevideo au vorbit Daniel Dragomirescu, redactor şef al revistei “Orizont literar contemporan”, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Tatiana Rădulescu, poetă şi publicistă, iar la diferite aspecte ale transpunerii textelor din spaniolă în limba română s-au referit traducătoarele Irina Secărescu şi studentele Alexandra Năvălici şi Alina Minea. Hispanista Elena Schumacher a vorbit despre cultura sud-americană şi cea uruguayană în mod special. Între autorii uruguayeni şi publicul prezent la manifestare a avut loc un schimb de opinii referitor la literatura şi tradiţiile culturale şi istorice ale Republicii Uruguay. În alocuţiunea sa, dl. ambasador Manuel Gonzalo Vieira Merola a avut cuvinte de apreciere despre prezenţa scriitorilor din Montevideo la Bucureşti. Moderatoarea întâlnirii a fost Monica Manolachi, cadru didactic la Facultatea de Limbi Străine.

Manifestarea “Confluenţe interculturale româno-uruguayene” este rezultatul colaborării dintre revista “Orizont literar contemporan” şi Facultatea de Limba şi Literatura Spaniolă a Universităţii din Bucureşti.

Bucureşti, 10 mai 2018,
Echipa redacţională a revistei “Orizont literar contemporan”

Spanish version by Diana Dragomirescu

sâmbătă, 5 mai 2018

BUCHAREST INTERCULTURAL SPRING. PRIMĂVARA INTERCULTURALĂ 2018


COMUNICAT DE PRESĂ
COMUNICADO DE PRENSA

Trei prozatori din Uruguay, trei cărți bilingve
Tres escritores de Uruguay, tres libros bilingües 

De Ziua Europei, miercuri, 9 mai 2018, de la orele 18,00 vor fi prezenți la București trei autori uruguayeni. Este vorba despre Niza Todaro, Guillermo  Lopetegui și Marta Nila  Estigarribia Romero. Cu această ocazie, vor fi lansate trei cărți bilingve (spaniolă și română) în cadrul Universității din București: Una luz en la oscuridad / O lumină în întuneric de Niza Todaro, Esas obsesiones tan deseadas / Acele obsesii atât de dorite de Guillermo Lopetegui și Hay maleza en la pradera / Sunt şi buruieni în luncă de Marta Nila  Estigarribia Romero, volume incluse în colecția Bibliotheca Universalis a revistei multilingve independente Orizont literar contemporan. Dialogul cu oaspeții uruguayeni va avea loc în sediul Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Str. Edgar Quinet, etaj 2, sala 321, unde sunt așteptați toți iubitorii de literatură hispanică și dialog intercultural.
*

El dia de Europa, miércoles, 9 de mayo del 2018, a partir de las horas 18,00 estarán presentes en Bucarest tres autores uruguayos. Se trata de Niza Todaro, Guillermo Lopetegui y Marta Nila Estigarribia Romero. Con esta ocasión, serán lanzados tres libros bilingües (en español y en rumano) en la Universidad de Bucarest: Una luz en la oscuridad / O lumină în întuneric por Niza Todaro, Esas obsesiones tan deseadas / Acele obsesii atât de dorite por Guillermo Lopetegui y Hay maleza en la pradera / Sunt și buruieni în luncă por Marta Nila Estigarribia Romero, volúmenes incluidos en la colección Bibliotheca Universalis de la revista multilingüista independiente Horizonte literario contemporáneo. El diálogo con los huéspedes uruguayos tendrá lugar en la sede de la Universidad de Idiomas y Literaturas Extranjeras en la Calle Edgar Quinet, piso 2, sala 321, donde están esperados todos los amantes de la literatura hispánica y diálogo intercultural.


***

Niza Todaro Glassiani este o scriitoare născută în 1964 în Montevideo, Uruguay. A debutat în antologia poetică Verano encantado (Madrid, 2002), dar a publicat ulterior mai ales proză, cum ar fi volumul Paraíso Perdido (2003), antologia El Huésped (Montevideo, 2007) și volumul audio Sin tregua (Junin, 2015). Inclusă în antologiile Paseo en Verso (Mexic, 2005), Mundo Literario (Argentina, 2005), Proyecto Literario Inter Red (Argentina, 2005) și Poesía y Narrativa Actual (Argentina, 2006). Colaborează la revista El Tranvia şi la ziarul Estrella del Sur, ambele din Uruguay. A coordonat Antologia literară româno-uruguayană  (2017) și a publicat volumul bilingv Siempre existirá un mañana / Mereu va fi o zi de mâine (2014), ambele în colecția “Bibliotheca Universalis” a revistei Orizont literar contemporan. Interviurile, povestirile, poeziile şi eseurile sale au fost traduse în limba română în repetate rânduri.

Volumul în ediție bilingvă Una luz en la oscuridad / O lumină în întuneric (2018) este un microroman a cărui acţiune este plasată în Cuba şi în Miami, statul Florida. Eroul este un muzician cubanez celebru care cade victimă unui grav accident rutier, în timpul unui turneu în Statele Unite. Cartea mai relatează şi povestea de iubire dintre protagonist şi o fostă colegă de facultate, stabilită în Statele Unite.

*

Guillermo  Lopetegui este un scriitor, prozator, eseist şi jurnalist născut în 1955 în Montevideo, Uruguay. A publicat mai multe cărţi de povestiri: Ultimo reducto (1978), El rostro de Margarita Shaw (1981), El parque de los últimos regresos (1987), Brujas de aquí nomás (1993), Crepúsculo de los Cautivos (1998), Serias picardías (2002), Los reflejos en la noche (2007) şi La esperanza y su sombra (2007). Povestirile sale au fost traduse în engleză, franceză, rusă şi portugheză. Câteva dintre ele figurează în antologiile: Cuentos para leer en Alta Voz (1978), Hombres de mucha monta (1993), El cuento uruguayo, vol. II (2003), Panorama de la literatura hispanoamericana (Moscú, 1991), El mundo en una cifra (Buenos Aires, 2006), Tramas (2009),  Círculo de lectores 4 (2012), Ruido blanco-cuentos de ciencia-ficción (2013), 7 Narradores Uruguayos (2016) y Ónfalo-una visión del erotismo (2016). Apare în Antologia literară româno-uruguayană (2017) din colecția “Bibliotheca Universalis” a revistei Orizont literar contemporan. Lucrările sale despre Horacio Quiroga au fost publicate în Franţa şi Uruguay: Cahiers d’etudes romanes (1988) şi Horacio Quiroga văzut de uruguayeni (1995). A susţinut conferinţe despre literatura uruguayană în Montevideo şi în diverse oraşe din ţară, precum şi în Buenos Aires, Viena, Paris, San Pablo şi La Habana. Câteva din cărţile şi povestirile lui au fost distinse cu diverse premii naţionale şi internaţionale. În calitate de jurat, a participat la diverse concursuri literare din Uruguay. S-a iniţiat în jurnalism în 1974 la ziarul Los Principios din San José (Uruguay) și a colaborat de-a lungul timpului cu reviste culturale naţionale şi străine.

Esas obsesiones tan deseadas / Acele obsesii atât de dorite (2018) este un volum bilingv de povestiri şi nuvele, în care personajele sunt de regulă nişte funcţionari subalterni de un tip oarecum kafkian. Autorul dovedeşte o bună stăpânire a tehnicilor narative şi o cultură literară apreciabilă. Textele naraţiunilor sale abundă în repere culturale din marea literatură a lumii.

*

Marta Nila  Estigarribia Romero este o scriitoare licențiată în drept, născută în Nuevo Berlín, Uruguay. A desfășurat o amplă activitate culturală în calitate de coordonatoare şi actriţă la grupul de teatru “Club de Residentes de Río Negro”. Povestirile sale au fost incluse în diverse antologii. A publicat următoarele volume: Porţi interioare (2007, povestiri),  Gurile nopţii (2009), Legătura măiastră (2012, roman pentru copii), Un sărut pe zid (2016, povestiri). A primit Distincţia Intendenţei Municipale din Río Negro pentru contribuţie culturală (2012), Premiul pentru Literatură pentru copii (2012), precum şi alte premii. Apare în Antologia literară româno-uruguayană (2017) din colecția “Bibliotheca Universalis” a revistei Orizont literar contemporan.

Hay maleza en la pradera / Sunt şi buruieni în luncă (2018) este un volum bilingv de proză scurtă (povestiri), cu un caracter parţial memorialistic, care abordează teme din viaţa cotidiană specifică Republicii Uruguay. Unele povestiri au un caracter mai dramatic, multe altele un caracter comic, câteva texte sunt de un substanţial tragi-comic. Se vede plăcerea specială a autoarei de a nara, cu vervă şi umor, episoade caracteristice vieţii de ieri şi de azi din ţara sa.


COMUNICAT DE PRESĂ
PRESS RELEASE
   
În ziua de vineri, 11 mai 2018, de la orele 18:00, în sala “Perpessicius” de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, str. Nicolae Creţulescu, nr. 8, Bucureşti, revista Orizont literar contemporan, în colaborare cu Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, organizează manifestarea anuală intitulată:

“Primăvara interculturală 2018. Autori români şi străini
din perspectiva traducerii textului literar contemporan”

În cadrul manifestării, se va face lansarea volumului bilingv (în limbile română şi engleză) Oameni şi marionete. Men and Puppets de Daniel DragomirescuVolumul cuprinde proză scurtă şi a apărut în colecţia “Bibliotheca Universalis”, iniţiată în anul 2014. Traducătoarea Roxana Doncu va prezenta diverse aspecte ale traducerii din limba română în engleză a prozelor din volum, iar Daniel Dragomirescu va vorbi despre sursele de inspiraţie şi raportul dintre realitate şi ficţiune în prozele din volum.

De asemenea, va fi prezentat publicului nr. 2 (64) / 2018 al revistei Orizont literar contemporan, aflate în cel de-al zecelea an de existenţă. Noua apariţie are un conţinut divers şi echilibrat şi include scrieri din toate genurile literare de autori de limbă română, engleză, spaniolă, portugheză, italiană, franceză, germană, în traduceri realizate de echipele de masterande şi studente coordonate de Monica Manolachi de la Universitatea din Bucureşti şi Roxana Doncu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

Vor fi semnalate publicului ultimele noutăţi editoriale din colecţia de cărţi bilingve şi trilingve “Bibliotheca Universalis”, cu accent pe volumele: The Engine Room of Europe. Camera cu motoare a Europei de autorul britanic Neil Leadbeater şi Confidential Advice for the Unconventional. Sfaturi confidenţiale pentru neconvenţional de J. M. White (Statele Unite) ambele traduse în limba română de Monica Manolachi, respectiv volumele The Rest Is Silence. Restul e tăcere de Richard Livermore (Marea Britanie) şi Shoot Out at Poetry Factory. Bătălie decisivă la Fabrica de Poezie de autorii americani J. M. White şi John Tischer, ambele traduse în limba română de Roxana Doncu.   

La manifestare sunt aşteptaţi să participe cititori ai revistei, masterande şi studente ale Universităţii din Bucureşti, precum şi iubitori de literatură, cultură şi interculturalitate din Bucureşti şi din întreaga ţară.

***

On Friday, 11 May 2018, 6 p.m., the literary journal Contemporary Literary Horizon, together with the Faculty of Foreign Languages of the University of Bucharest, organizes at the National Museum of the Romanian Literature (Nicolae Kretzulescu str. No 8, Bucharest), in the Perpessicius hall, the annual meeting

“Intercultural Spring 2018. Romanian and international authors 
from the perspective of the translation of the contemporary literary text”

The bilingual volume (Romanian and English) Oameni şi marionete. Men and Puppets by Daniel Dragomirescu will be launched. The volume includes short stories and it has been published in the collection “Bibliotheca Universalis”, initiated in 2014. The translator Roxana Doncu will discuss various aspects of the short story translation from Romanian into English, and the author Daniel Dragomirescu will talk about his sources of inspiration and the reality-fiction ratio in the short stories.

Issue 2(64) /2018 of the literary journal Contemporary Literary Horizon, which has been on the market for ten years, will be also launched. The new issue has a diverse yet harmonious content, including various literary genres as well as Romanian, English, Spanish, Portuguese, Italian, French and German writers, in translations by undergraduate and graduate student teams coordinated by Monica Manolachi from the University of Bucharest and Roxana Doncu from the University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest.

The audience will find out about the latest editorial novelties in the bilingual and trilingual collection “Bibliotheca Universalis”, which particularly include the volumes: The Engine Room of Europe. Camera cu motoare a Europei by British author Neil Leadbeater, translaqted by Monica Manolachi and Confidential Advice for the Unconventional. Sfaturi confidenţiale pentru neconvenţional by J. M. White (United States), both translated into Romanian by Monica Manolachi, as well as the volumes The Rest Is Silence. Restul e tăcere by Richard Livermore (Great Britain) and Shoot Out at Poetry Factory. Bătălie decisivă la Fabrica de Poezie by American poets J. M. White and John Tischer, both translated into Romanian by Roxana Doncu.

Readers of the journal, graduate and undergraduate students of the University of Bucharest are expected to take part in the event, together with all those who love literature, culture and interculturality.

Echipa redacţională a revistei Orizont literar contemporan
The Editorial Team of Contemporary Literary Horizon

sâmbătă, 28 aprilie 2018

NEW IN BIBLIOTHECA UNIVERSALIS























J. M. WHITE
(UNITED STATES)

(believing in god)

believing in god                                                                                  
            believing in an afterlife
                        believing in government
                                    believing in money
provides comfort
to those unable to accept mystery
those who are neither lord nor subject
take no orders
and give no orders
they accept no authorities
                        no governments
                                                no laws
                                                            no religions
to them obedience to others
                        is death
work for others
                        is slavery
obeying laws
                        is prison
freedom is audacious


(croire en Dieu)

Croire en Dieu
Croire à la vie après la mort,
Croire au Gouvernement,
Croire à l'argent...

Apporte du confort
A ceux qui ne sont pas capables d'accepter le mystère
Ceux qui ne sont ni seigneur ni sujet,
Ne reçoivent pas d'ordre
Et ne donnent pas d'ordre,

Qui n'acceptent
Ni les autorités,
Ni les gouvernements,
Ni les lois
Ni les religions

Pour eux, obéir aux autres
Est la mort,
Travailler pour les autres
Est l'esclavage,
Obéir aux lois
Est la prison

La liberté est audacieuse.

(du livre en preparation Shoot Out at the Poetry Factory, Bibliotheca Universalis, 2018)

Traduit en français par Noëlle Arnoult (France)

miercuri, 25 aprilie 2018

OLC. CLH. HLC 2 (64) / 2018
























EDITORIAL
Daniel Dragomirescu,”Requiem la moartea unui disk jockey”, p. 1

ORIZONTURI CRITICE
Raymond Walden (Germania), “Atheismus ist kein Glauben“, p. 3
Michael Murray (Regatul Unit), “Life from an inside perspective”, p. 4

ORIZONTURI EPICE
Roxana Doncu (România), “Ich finde allein nach hause”, p. 7
Radu Igna (România), “Piramida”, p.8

ORIZONTURI URUGUAYENE
Niza Todaro, “El vernissage”, p. 11
Natalia González Amorín, “Venecia”, p. 14
Marta Estigarribia, “El crucigrama”, p. 15
Carlos M. Federici, “El Nexo de Maeterlinck”, p. 18
Guillermo Lopetegui, “El recurso”, p. 21

ORIZONTURI POETICE
Tatiana Rădulescu (România), p. 23
Leonard Ciureanu (România-Italia), p. 25
Ettore Fobo (Italia), p. 26
Claudio Sottocornola (Italia), p. 27
Kees van Meel (Olanda), p. 28
Ruben van Rompaey (Olanda), p. 29 
Ludvig Holmdahl (Suedia), p. 30
Neil Leadbeater (Regatul Unit), p. 32
Richard Livermore (Regatul Unit), p. 32
Douglas Lipton (Regatul Unit), p. 34
Paul Mein (Regatul Unit), p. 35
Gregory Vincent St.Thomasino (Statele Unite), p. 36
Michael White (Statele Unite), p. 36 
John Tischer (Statele Unite-Mexic), p. 38
Eileen R. Tabios (Statele Unite-Filipine), p. 39
Carmen Troncoso (Chile), p. 40

ORIZONTURI FRANCEZE, p. 42 
Noëlle Arnoult, Jacklynn Beckman,  
Patricia Pichancourt, Josette Gallou
Marie Cholette, Frédéric Fort, Sylvain Escalier, Julie de la Vega

DEBUT
Rami Kassim (Algeria), p. 50

NOTE INTERCULTURALE
Roxana Doncu, “Romanul unei călătorii ratate”, p. 51

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. ACOLADE
Kimberley Cynthia (Franţa), Julien Quittelier (Belgia), p. 53
Emilia Dabu (România), “Elena Ţăpean şi Ucenicul vrăjitorului”, p. 54
Ramona Elena Dună (România), “Pentru Ucenciul vrăjitorului de Elena Ţăpean”, p. 56

TRADUCERI
Roxana Doncu, Monica Manolachi, Elena Ţăpean, Monica Dragomirescu, Ioana Agafiţei, 
Diana Dragomirescu, Irina Secărescu, Adela Catană, Daniel Dragomirescu, Raymond Walden (Germania)

sâmbătă, 14 aprilie 2018

IN MEMORIAM: MARIUS BĂDIŢESCU (ROUMANIE)


O istorie pe apă

  A ZIS: SĂ SE STRÂNGĂ LA UN LOC APELE CARE SUNT DEdesubtul cerului şi să se arate uscatul! Şi aşa a fost. A numit uscatul pământ iar întinderea de ape a numit-o mări. Şi am văzut că lucrul acesta este bun.
  Cântă cernit o mierlă în arinul de pe mal, în toţi arinii. Sau în sălciile foşnitoare, frunze subţiri, umede.
  Nici un cuvânt, însă despre râuri. Pe atunci, nervoase ori blânde, răsucindu-se în dansuri salomee ori mute de prea mult tumult, se torceau, pesemne în mare.
  Apoi cartea avea o filă sfâşiată. Mai încolo, însă, se simţea răcoarea celor patru:
  PISONUL, ca un brâu în jurul ţării Havilla, unde se află mult aur, bedelion şi onix piatră. Dimineţile, sub soare, apa râului sclipea din sine şi peste nisipul luncilor roşcate înmărmureau pestriţ grozama, sulfina şi ruşinea ţigăncii, ba chiar şi terebintul, când răsunau în limpezimea aerului cerceii-Maicii-Domnului de vântul blând ce încreţea apa chemând îngerii la masă.
  GHIHONUL, jur împrejur de ţara Cuş, pe care o desmiardă şi o înlănţuie; în apele lui vieţuia cu adevărat nălucirea lui Lucan, peştişorul Echenesis care se lipeşte de pântecul corăbiilor şi le poate ţine în loc cu mare putere. Această glumă a Făcătorului avea solzii lungi şi putea înota în orice direcţie, vărsându-se în mare odată cu râul, după rânduieli ascunse.
  Şi HIDECHELUL, numit mai târziu Tigru, în răsăritul Asiriei, şerpuitor prin pustiuri tivite arare cu verde şi vânat, vârstate de drumurile caravanelor ce neguţau spre Miţraim untdelemn, moarte şi făgăduieli.
  EUFRATUL, apoi...
  Care dintre ele? Acesta nu era nicăieri.
  Şi pe malul apei se scutură demult florile, în pulberi albe, albastre şi roşii, smălţuind văzduhul. Duhoare blânda a mâlului s-a răsfirat peste câmp. Vin peşti bătrâni să moară între rădăcini uscate. Şi mierla a tăcut şi dedesubtul cerului soarele s-a mohorât cald. Doi porci pasc iarba subţie năpădită peste umbra sălciilor. Pasc umbra sălciilor la amiază şi grohăie. Poate adie vântul spuzind în creţuri de igliţă liniştea apei; poate ridică şi risipeşte fumul aiurind sub nişte pirostrii uitate la gura văii. Spoieşte cerul cu fum leşios.
  Îşi freacă palmele una de alta, Ilie Isop, şi faţa cu palmele. Îi sângeră umărul obrazului o dungă de rugină. Se uită peste ape: cresc mereu, dintotdeauna. Semnul lui Eremia nu se mai vede.
  Strigă cineva de dincolo, în negru. Pe lanţul podului s-a lăsat o pasăre obosită şi lanţul tremură încordat şi aşteaptă, dar nu din pricina păsării, sau poate chiar din pricina ei. De dincolo de apă strigă iar. E acolo, cu umbra răstignită peste pietrele prundului, cineva negru-subţiratic, cu pălăria curgându-i topită peste umeri, de arşiţă; faţa nu i se vede. face un semn cu mâna. Umbra mâinii se smulge, zgâriată, dintre pietre şi se înalţă spre cer, acoperă coastă de pini din spate şi cade la loc: dincolo-dincoace! Omul vrea să treacă.
  E părintele Chifa. Cu multe seri în urmă, când a pus piciorul pe scândura din marginea podului şi s-a clătinat – neobişnuit cu legănarea vicleană a apei – a avut aceeaşi mişcare a mâinii, ca între două lumi, şi s-a aşezat pe banca de la cârmă. Faţa suptă şi lucioasă a podarului i-a plăcut, semăna cu o efigie a Blândei Nedumeriri, şi câteva seri la rând a venit să stea sprijinit de spătarul băncii şi să privească dansul acelui meşteşug simplu. Sta cu mâna pe cârma ca un mare şi vechi corăbier şi-i povestea lui Ilie...

*

  La o apă mare slujea de podar un uriaş. Nu era nici un pod, uriaşul trecea puţini călători pe umerii lui. Apa avea treizeci de stânjeni şi mai mult în adâncime, lăţimea ei se măsura cu ziua, şi avea un nume străvechi apa, Sab, Sadab, Elab, nu mai ştia. Dar cine mai ştia? A venit un bărbat tânăr şi străin; bun, după cum îl arăta faţa  – o faţă cinstită, chiar şi Ilie trebuie să fi ştiut cum arată o faţă cinstită, deschisă, aşa ca o poartă care nu mai aşteaptă pe nimeni. Ochii mari, cât apa, cutremuraţi de blândeţe. Malurile râului erau înalte şi uriaşul stătea lângă mal, în apă până la genunchi. Simţea sub tălpi şerpuirea strunită a rădăcinilor de arin. Puteau să nu fi fost de arin. Am văzut de multe ori în albii orfane stranii împletituri de rădăcini ce-şi pierduseră copacii. Inutile în frumuseţea lor, proliferau neştiut, căpătând cu timpul culoarea apei sau, aruncate pe mal, a oaselor de copil torsionările părului de gorgonă.
  –Trece-mă, îl rugă încet călătorul, de partea cealaltă. Du-mă dincolo.
  Uriaşul îl aşează cu grijă pe umeri şi-l trece de cealaltă parte, îl lasă pe iarbă. Dă să se întoarcă şi atunci străinul îi zise:
  –Eu mă duc cu nişte treburi, mai departe, pentru multă vreme, am ceva de făcut, fireşte. Cum ar fi la un târg mare şi întins, cu oameni bogaţi, înveşmântaţi subţire, în fir, mă întâlnesc cu ei. Ce să-ţi aduc când mă întorc? Cu ce să te răsplătesc? Acum nu am la mine decât graba...
  Uriaşul holbează nişte ochi pe măsura lui şi se face galben. Dă din mână, tare stânjenit şi încurcat. I se vede un deget strivit, cu unghia vânătă, la mâna dreaptă.
  –Ce să-mi aduci, ce răsplată?  Ce vorbeşti? Eu sunt pus aici ca să trec pe oricine, fără plată... Aşa m-am pomenit.   
  –Fără plată? se grăbeşte tot mai mult bărbatul cu ochi blânzi şi faţa curată.
  Şi atunci uriaşul  ridicând mâna cu degetul strivit şi unghia vânătă la înălţimea tâmplei de pe aceeaşi parte cu mâna, străluminat, răcneşte de se cutremură apele, se învolburează, într-un loc chiar se întorc înapoi să se ascundă speriate la subţioara malurilor, iar vâltoarea clipocită din jurul gleznelor lui încremeneşte în spume albe, ca un guler de dantelă murdară.
  –Să vii, zice, când te întorci, şi să-mi spui şi mie, să-i întrebi pe învăţaţi şi pe negustorii luminaţi, de ce sunt eu legat şi blestemat să trec pe toată lumea fără plată...  Câteodată mi-e tare greu...  A trecut ieri unu’ roşcat şi spân care mirosea a ţap şi mi-a dat pinteni ca la o mârţoagă. Am tăcut, ce era să fac...  Să te întorci şi să mă lămureşti negreşit, până când, şi de ce?...
  –Bine, îl linişteşte călătorul, când mă întorc îţi spun.
  Şi aproape că zâmbeşte, dar uriaşul era de-acum departe, altcineva îl strigase de dincolo. Aşa se pomenise el, trecând pe neştine.
  Trec ani la mijloc, curge multă apă pe râu, şi omul nu se mai întoarce. Uriaşul cel blând şi prost ridică mereu trecătorii pe umerii lui tociţi şi-i duce dintr-o parte în cealaltă, tot fără nici o plată, cum se pomenise. Trimite vorbă uneori şi întreabă de acela.
  Într-o dimineaţă acela se întoarce. N-a adus nimic de la târg, nici măcar un fluier de soc găurit în şase locuri cu fierul înroşit şi prins în inele de aramă, ori o strachină înflorată, din care-şi împart suratele de Moşi, un cocoloş de turtă dulce, nimic.  Nici măcar un pumn de năut, basmale pestriţe ori cizme cu carâmb înalt şi cu şireturi, de care se poartă. Nimic-nimic! Îl strigă obosit, asta a adus cu el, o oboseală care îi umbreşte ochii şi închide faţa, ca într-un somn fără voie. Dă să se aburce pe umerii uriaşului, dar acesta îl opreşte şi-i zice:
  –Nu! Întâi să-mi răspunzi la ce te-am întrebat!
  –Ba nu, se împotriveşte călătorul, întâi să mă treci dincolo şi apoi îţi spun... .
  Se urcă pe umerii lui tociţi şi trec de partea cealaltă, mai muţi decât apa. Cu aleasă ceremonie gigantul depune trupul şi sufletul obosit al trecătorului călător în iarba înaltă de pe mal şi tace. Celălalt se depărtează căutând o tufă de măceş sau un pâlc de droghiş bărbos, un loc ferit, ca pentru sine, de unde strigă, cu mâinile pâlnie:
  –Uite, dacă vrei să scapi de batjocura şi de corvoada asta şi să nu mai treci pe orişicare, aşa, fără nici o socoteală...  sau cum i-o fi zis că se depărtase încet, furiş, şi nu s-a mai auzit bine...  aruncă-l pe unu' în apă, moaie-l bine, uriaşule, să le treacă pofta. Asta e! Până atunci...
  Şi s-a pierdut, cu voce cu tot, în iarba din ce în ce mai înaltă de pe mal.
  Pe atunci nu se născocise lemnul, pesemne, copacul adică, majestuos şi puternic, ca un bărbat adevărat, ţesătura lui gălbuie şi crudă străpunsă vertical de nervuri şi alintându-se în cercuri nu se învăluise încă în trunchi. Ori nu se ştia că dintr-un trunchi de copac tare şi îndărătnic la putrezit, doborât în a doua jumătate a lunii lui octombrie, zvântat domol la vânt, zbicit treisprezece zile sub cer închis şi ţinut apoi la topit în apă, la prund măcinat, până primăvara următoare, apoi uscat, se poate ciopli un căuş plutitor şi şui, cu o părere mai larg şi mai lung decât trupurile a doi oameni; mai trebuia apoi un capăt de prăjină de salcâm cu care se lasă în urmă apa şi se împinge înainte, oriunde, luntrea...  alunecând, omul peste luciu de genune şi oglindit viclean de ea, în necredincioşia lui veşnică, stăpân al peştilor mari şi mici, al tuturor vieţuitoarelor fiecare după soiul, numele şi asemănarea lor, care mişună şi se mişcă sub ape. Dominus, pescator, vagamundus...

Profil

Marius Gheorghe Bădiţescu (1958 – 2012, Drăgăneşti, jud. Vâlcea), prozator, eseist, traducător, profesor de limba şi literatura franceză la Colegiul Naţional “Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte. Intelectual de dreapta şi specialist în istoria dreptei franceze. Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Doctorat în Litere cu o teză despre Louis-Ferdinand Céline. Debut în 1983 cu proza “Schimbarea la faţă” în volumul colecvtiv Desant ’83. Autorul lucrării Céline sau „reacţionarismul” între ideologie şi retorică (Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004) şi îngrijitorul ediţiei O perspectivă de dreapta (1998, Ed. Anastasia) de Alain de Benoist. Colaborări la revista “Puncte cardinale”. A tradus din Louis Ferdinand Céline Bagatelle pour un masacre şi alte scrieri. Textul O istorie pe apă face parte dintr-un roman inedit, găsit printre manuscrisele autorului după moartea sa prematură.

Marius Gheorghe Bădiţescu (1958 – 2012, Drăgăneşti, dép. de Vâlcea), auteur de prose, essayiste, traducteur, professeur de langue et littérature français au Collège National “Ienăchiţă Văcărescu” de Târgovişte. Intellectuel de droite et bon spécialiste dans l’histoire de la droite française. Licencié es Lettres de l’Université de Bucarest. Docteur es Lettres avec une thèse sur Louis-Ferdinand Céline. Début littèraire en 1983 dans le tome collectif Desant ’83. L’auteur du livre Céline ou „le réactionnarisme” entre l’idéologie et la réthorique (Ed. Vremea XXI, Bucarest, 2004) et le curateur du livre Une perspective de droite (1998) par Alain de Benoist. Collaborations à la revue „Puncte cardinale”. Il a traduit en roumain Bagatelle pour un masacre de Louis Ferdinand Céline et autres écrits. Le récit Une histoire sur l’eau (O istorie pe apă) fait partie d’un roman inédit qu’on a trouvé parmi les manuscrits de l’auteur après sa mort prématurée.

Prezentare şi traducere de Daniel Dragomirescu