EL CIEGO DE LEPANTO
En el Ecuador del vaso
en lo lleno y lo vacío
en lo cierto y lo distópico
planto bandera
Digo he aquí mi desierto en flor
mi paraíso tallado en el cactus
En el Ecuador de este vaso
la vida no vale nada y vale todo
Se puede tocar la estrella o el fondo
y no dejará de ser la misma mano
En esta niña de los ojos
soy un equilibrista que lee el aire en braile
Un capitán sin barco que le escribe al mar
En el meridiano de mi camino incierto
miro hacia atrás miro hacia delante
y veo tanto que ya no veo
Soy el ciego de Lepanto
El loco que dice su verdad.

ORBUL DIN LEPANTO
În Ecuatorul paharului
plin şi gol
sigur şi distopic
înfig steagul
Zic că aici e deşertul meu în floare
paradisul meu sculptat în cactus
În Ecuatorul acestui pahar
viaţa nu valorează nimic şi valorează totul
Poţi atinge steaua sau adâncul
şi tot aceeaşi mână rămâne

În ochii acestei copile
sunt un echilibrist care citeşte aerul în braile
un căpitan fără vas care îi scrie mării
În meridianul drumului meu incert
privesc în urmă privesc înainte
şi văd atâtea că nu mai văd
Sunt orbul din Lepanto
Nebunul care îşi spune adevărul.

PERFIL CULTURAL

     Rubén Valle nació en 1966 en la Provincia de Mendoza. Publicó los libros: Museo Flúo (1996); Los peligros del agua bendita (Ed. Dió-genes, 1998); Jirafas sostienen el cielo (Ed. Libros de  Piedra Infinita, 2003);  Placebos (Ediciones Culturales de Mendoza, 2004) y Tupé (Ed. Libros de  Piedra Infinita, 2010). Primer Premio del Certamen Literario Vendimia (1997 y 2003). Participó de las antologías Mitos y leyendas cuyanos (Ed. Alfaguara), Ellos, los otros y nosotros, Poesía en tierra, Martes literarios y Promiscuos & Promisorios. Dirigió la colección de poesía La Mesita de Luz, de Editorial Diógenes. Fue corresponsal en Mendoza de la revista Lamás Médula.

PROFIL CULTURAL

     Rubén Valle s-a născut în provincia Mendoza. A publicat cărțile: Museo Flúo (1996); ); Los peligros del agua bendita (Ed. Diógenes, 1998); Jirafas sostienen el cielo (Ed. Libros de  Piedra Infinita, 2003);  Placebos (Ediciones Culturales de Mendoza, 2004) y Tupé (Ed. Libros de  Piedra Infinita, 2010). Primul premiu de la concursul literar Vendimia (1997 și 2003). A participat la crearea antologiilor Mitos y leyendas cuyanos (Ed. Alfaguara), Ellos, los otros y nosotros, Poesía en tierra, Martes literarios y Promiscuos & Promisorios. A coordonat colecția de poezii La Mesita de Luz, de Editorial Diógenes. A fost corespondent de presă al revistei Lamás Médula, în Mendoza.

Traducere de Violeta Florentina Baroană & Silvia Cora

Universitatea din Bucureşti

CONTEMPORARY HORIZONS: JOY JOHNSON (UNITED STATES)

JUST LOOK AT US!

We are older women

    Seniors

    Fully Formed

    Seasoned

The Elderly some call us.

We are forgotten and ignored by

Fashion designers

Makeup counters

Magazines

Television

All things commercial

Yet we are a huge demographic

Stretching out across the world

The older woman

Just Look At Us!

Our faces are chiseled by joy and sorrow

Sculpted by laughter and tears

Our hair is blown thin

By Winds of Experience

And there is so much knowledge and wisdom

In our heads, our heads can’t hold it all.

It has to trickle down through the rest of our bodies.

That’s why we grow thicker as we get older.

Just Look at Us!

We are beautiful!

UITAŢI-VĂ LA NOI!

Suntem femei bătrâne

Senioare

Complet formate

Condimentate

Unii ne includ în categoria Bătrâni.

Suntem uitate şi ignorate de

Creatorii de modă

Trusele de machiaj

Reviste

Televiziune

Toate lucrurile comerciale

Totuşi suntem un grup demografic enorm

Din ce în ce mai răspândit în lume.

Femei în vârstă –

Uitaţi-vă la noi!

Bucuria și tristețea ne cizelează chipul,

Râsul și lacrimile ni-l sculptează

Ni se subțiază părul

De la Vântoasele Experienţei

Şi este atâta cunoaştere şi înţelepciune

În capul nostru, de nici nu mai încape.

A trebuit să curgă în jos, în trupurile noastre.

De aceea creştem mai vârtos pe măsură ce îmbătrânim.

Uitaţi-vă la noi!

Suntem frumoase!

Traducere de Daniel Dragomirescu

Corectură de Monica Manolachi

CULTURAL PROFILE

Joy Johnson is an internationally known author and speaker. Along with her husband, Dr. Marvin Johnson, she founded Centering Corporation, North America’s oldest. After writing or editing over one hundred books on grief, she retired and turned to writing comedy-mystery novels. She created The BOOB Girls: the Burned Out Old Broads at Table 12, a six-book series about four widows in a retirement community in Omaha. The series is endorsed by comedienne Phyllis Diller and has led to the first BOOB Girls Calendar, featuring beautiful women over sixty. Joy’s website is:www.theboobgirls.com  Since 2014, Joy Johnson became a supporter and  honorary contributor of CLH.

PROFIL CULTURAL

Joy Johnson este o autoare cunoscută în Statele Unite şi în străinătate. Împreună cu Dr. Marvin Johnson, soţul ei, a fondat Centering Corporation, o importantă organizaţie din America de Nord. După ce a scris şi publicat peste o sută de cărţi despre suferinţă, a început să scrie romane de mister cu caracter comic. A creat  The BOOB Girls: the Burned Out Old Broads at Table 12, o serie de şase volume despre patru femei văduve care trăiesc într-o  comunitate de pensionari din Omaha. Seria este interpretată de actriţa de comedie Phyllis Diller şi a dus la realizarea primului Calendar BOOB Girls oferit femeilor frumoase trecute de şaizeci de ani. Joy Johnson administrează blogul personal: www.theboobgirls.com Din 2014, Joy Johnson a devenit susţinătoare şi colaboratoare onorifică a OLC.

Traducere şi adaptare de Daniel Dragomirescu

CLH 2013: THE YEAR OF INTERCULTURAL EDITIONS. EL AÑO DE LAS EDICIONES INTERCULTURALES

 A
Adamson, Donald 4
Afrăsinei, Cătălin 4
Agrawal, Megha 6
Alcaraz, Marcelo 5
Aldulescu, Radu 4
Amano, Keiko 6
Ameneiros González, Manuel 1, 2, 3, 5
Arencibia, Felix Martin 5
Arghezi, Tudor 6
Arroyo Silva, Antonio 3
Augusta, A. 3, 5
B
Badilla Castillo, Sergio 4
Banana, Yoshimoto 4
Banerjee, Trishita 3
Bannister, Mike 2, 3, 4, 6
Barrett Wolf, J. 6
Bates, Martin 1, 2, 3, 4
Benitez, Luis 2, 3
Bergamini, Alberto 4, 6
Bertone, Concepción 3
Bevers, Bert 6
Boco, Alberto 3
Boer, Catharina 6
Boi, Patrizia 1, 2, 4, 5
Boileau, Ann 2, 3
Borghi, Lidia 2
Borrie, Cathie 3
Bourke, Eva 5
Britt, Alan 6
Buhosu, Oana 1
C
Calle, Leandro 3
Calvo, Luis Raúl 3
Canais Nuno, Natália 5
Cantuniari, Mihai 3
Carballo, José Ramón 4
Carol, Ada 4
Cardoso, Tanussi 1
Castillo, Juana 2
Centeno, Marina 1, 2, 3, 4, 6
Chavez Mercado, Rodolfo 1, 2
Chihuailaf, Elicura 4
Ciobanu, Ştefan 6
Ciureanu, Leonard 4
Cook, Steve 6
Curiel, César 2
D
Delgado Duque, Teresa 1
Delmiglio, Carla 5
Dias Guimarães, José 5
Dimăncescu, Radu Mihai 2
Domagoj Biletić, Boris 4
Dominguez, Delia 4
Doncu, Roxana 4
Dragomirescu, Daniel 1, 2, 3, 5, 6
Dughetti, Marcelo 3
E
Ejaz, Khadija 1, 2
Elssaca Aboid, Theodoro 2, 3, 4
Espinosa Herrera, Rocio 1, 3
Essig, Michael 5, 6
F
Faraday, Mira 2
Fobo, Ettore 1, 2, 3, 5
Foldes, Mike 2, 4, 6
Fox, Valerie 5
Franco, Andréia 1, 2, 3, 5
Fugellie Gezan, Astrid 2, 3, 4, 5
G
Gatto, Dante 5
Gaudêncio, Edmundo 2
Gatto, Dante 1
Gălăţanu, Mihai 5
Gholi, Nazi 6
Gill, Caroline 1, 2, 5
Gill, David 2
Gomes, Alan 1, 2
Gonçalves, Isabel 1
Gontarek, Leonard 5
González Núñez, Nedda 6
Gribble, Chris 2, 5
Guerra, Isa 1
Guţu, Bogdan 2
H
Haan, Ezra de 6
Hagenaars, Albert 3, 6
Hong Kingston, Maxine 5
I
Inocêncio, Oziella 1, 2, 3, 6
Israeli, Henry 5
Ivory, Helen 2
J
Jaffa, Naomi 2, 5
Jil Lopez, Julia 3
Jordán, Olga Rivero 1
Junco Ezquerra, José Miguel 1, 3
K
Khan, Masud 1
Kotzin, Miriam 5
Kraljii Gardiner, Elee 3
Kudera, Alexander 3, 4
L
Landsman, Peggy 3
Lastra, Pedro 4
Lázaro Tinaut, Albert 1
Lazu, Ion 1
Leadbeater, Neil 2, 4, 6
Lee Kirtz, Jaime 3
Lemes, Claudia Regina 5
Levin, Lynn 5
Lindner, Erik 6
Lipton, Douglas 1, 2, 3, 6
Litvinova, Natalia 3
Lopes, Casciano 3, 4
Lopez, Julia Gil 1
Lovrenčić, Željka 4, 6
Luján Henríquez, José A 6
M
Machado da Cunha, Abel 1
Machiedo, Mladen 4
Macias, Sergio 5
Mallick, Nazia 6
Manolachi, Monica 1, 2, 3, 5, 6
Martins, Antonio MR 3
Martins, Tais 5
Mazziotti Gillan, Maria 6
McCarra Fitzpatrick, MaryAnn 5
McCready, Marion 3
Mellor, Jane 3
Mein, Paul 2, 3
Meirelles, Marcela 3, 4, 5
Meneghetti, Sergio Antonio 1
Mielmiczuk, Paulo 4
Montoly, Daniel 1, 2, 4
Morales, Andrès 4
Munteanu Colan, Dan 3
Murrell, Ivor 2
N
Nasello, Patricia 3
O
Olatunde, Abiola 4
Omri, Chokri 6
O’Neil, Eugene 6
Otto, Eugenio Mateo 1
P
Pinto, José Fernando 1
Price, Rosalynde 2
Q
Quezada, Jaime 4
Quinzeiro, José Gilvaldo 6
R
Rafide, Matias 4
Ramirez, Beatriz Giovanna 2
Ransom, Jenifer 2, 5
Rashbaum, Burt 3
Restivo, Calogero 6
Riggs, Donald 2, 5
Rocque da Motta, Thereza Christina 1
Rossell Ibern, Anna 4, 5
Rubio, Rafael 4
Rutkowski, Thaddeus 6
S
Sánchez Padrón, Dunia 1
Sandu, Dan 1
Sanguinetti, Eduardo 2
Savelli, Rosetta 3, 4, 5, 6
Sayed, Dima El 4
Schmidt, Alejandro 3
Self, Cameron 2
Shah, Maznu 1
Shillibeer, Carol 3
Signes, Rogelio Ramos 3
Silva Acevedo, Manuel 4
Silva, Mário Antônio da 2, 5
Simmers, D. N. 3
Smelcer, John 6
Smith, Morelle 1, 2, 3
Sutherland, Paul 1
Szwarc, Susana 3
Swarth, Nick J. 6
T
Tamm, Evelin 5
Tan, Emy 5
Tentije, Hans 6
Tischer, John 1, 2, 4, 5
Todaro, Niza 2, 3, 4, 6
Toledo, Fernando G. 3
Troncoso Baeza, Carmen 1, 3, 4
V
Valle, Rubén 3
Van Till, Wim 6
Varga, Jon 1
Véjar, Francisco 4
Velazco, Alina 3
Vinderman, Paulina 3
Vogaluz, Miranda 2
Vogel, Emily 6
W
Waarsenburg, Hans Van de 6
Walden, Raymond 1, 3, 4, 5
Wallace-Shaddad, Sue 2
Webb, Wendy 2
Weil, Joe 6
Woollacott, Lynn 2
Williamson, Heidi 2
Z
Zanarella, Michela 1, 3, 5
CONTEMPORARY LITERARY HORIZON
ALL THE WORLD IN A JOURNAL

CONTEMPORARY HORIZONS: NEDDA GONZÁLEZ NUÑEZ (ARGENTINA)

SUEÑO DE SIRENA
Sueña la oscura sirena
con corales tan rojos,
como sus ojos.
La mansa ola
rompe en espuma
sobre la arena de su sueño.
Gritan lejanas,
las gaviotas salvajes
que la despiertan.
Y con húmedos dedos,
(suspira un poco)
va trenzando, graciosa,
las algas en su pelo.

MERMAID DREAM
The mermaid of the deep
dreams of corals
as red as her eyes.
The gentle wave
breaks afoam
on the sand of her dream.
In the distance,
the seagulls cry
and wake her up.
With wet fingers
(and sighing a little)
she is gracefully wavering,
seaweed in her hair.

VIS DE SIRENĂ
Sirena adâncurilor visează
corali atât de roșii,
ca ochii ei de roșii.
Blândul val
se sparge înspumat
pe nisipul visului ei.
În depărtare,
pescărușii sălbatici
țipă trezind-o.
Iar cu degete umede
(ușor suspinând)
se împleticește cu grație
cu alge prinse în păr.

Traducere în engleză: Monica Manolachi
Traducere în română: Daniel Dragomirescu

CONTEMPORARY PERSPECTIVES: JOHN TISCHER (UNITED STATES-MEXICO)

              GOLANIA (April - June 1990) - a Romanian version of Flower Power

  FLOWER POWER

Honest truth. Flower Power was a phrase that came out as a slogan to oppose the Vietnam war.  Yes, there were what were called "Flower Children" or, Hippies, same thing.

But, it wasn't really a generation.... it was an aberration in a generation that thought they could have freedom. Power hadn't learned to control the media yet, and freedom was still a common value. They learned from the Germans so well how to control the population through propaganda, rather than overt violence, that it's worked ok for them till now. "Flower Power" was just that....weak, ineffective..., most of the people had to be awake for that to take ef-fect...,  but they weren't..

Cultural victory...85%

Political victory....0%

FLOR PODER

Digamos la verdad honestamente. Flower Power / Flor Poder fue una frase que apareció como un eslogan para expresar la oposición contro la Guerra de Vietnam. Si, ha sido lo que fue nombrado también “Flower Children” (“Flor Niños”) o hippies, algo como esto.

Pero no fue en verdad una generación..., fue una aberación en una generación que pensaba que seria posible que tenga la libertad. El poder todavía no había aprendido a controlar mass media, y la libertad era un valor común. Los que estan al poder han aprendido muy bien de los Alemanes a controlar la población por la propaganda más bien que por violencia directa, porque esto funcciona bien para éllos hasta hoy en dia. “Flor Poder” fue asímismo... debil, ineficiente..., la mayorîa de la gente hubiera tenido que estar en vela, para tener efecto..., pero no lo estaba.

     

Victoria cultural... 85 %.

Victoria politica... 0 %.         

FLOWER POWER

Să spunem adevărul în mod cinstit. Flower Power a fost o frază care a apărut ca un slogan pentru a exprima opoziţia faţă de Războiul din Vietnam. Da, era ceea ce a fost denumit şi “Flower Children” sau hippy, ceva în genul ăsta.

Dar nu a fost cu adevărat o generaţie..., a fost o aberaţie într-o generaţie care îşi închipuia că ar putea să aibă libertate. Puterea nu învăţase încă să controleze mass media, iar libertatea era o valoare firească. Cei de la putere au învăţat foarte bine de la nemţi cum să controleze populaţia prin propagandă  mai degrabă decât prin violenţă făţisă, căci funcţionează bine pentru ei până în ziua de azi. “Flower Power” a fost chiar aşa... slabă, ineficientă..., cei mai mulţi ar fi trebuit să fie în stare de veghe, ca să aibă efect..., dar nu erau.

Victorie culturală... 85 %.

Victorie politică... 0 %.

     Versiunile română şi spaniolă: Daniel Dragomirescu

HAPPY HOLIDAY!

LAURIE RAPPEPORT
(ISRAEL)     

   IRENE SENDLER

     This year marked the 70th anniversary of the Warsaw Ghetto uprising. The entire world stopped for a moment to commemorate the brave people who stood up to the Nazi juggernaut and fought in the name of freedom.
     One of the unique aspects of the Warsaw ghetto upri-sing involved the non-Jews who joined the doomed revolt. Although it was clear that the revolt had no chance of succeeding, many Poles entered the ghetto from their safe homes in Warsaw and from the surrounding areas to join with the Jews in their struggle for survival. Other Polish Righteous Gentiles took in refugees from the ghetto and helped them live out the war in hiding.
     There are many stories of these Righteous Gentiles but none is as incredible as that of Irena Sendler, a young Polish social worker who saved over 2500  Jewish children from the Warsaw ghetto.
     Sendler was one of the first members of the Zagota underground which was formed in 1940 to assist the Jews who were being persecuted by the German occupation. When the Warsaw ghetto was established she obtained documents that identified her as a nurse and allowed her to enter the ghetto as an "expert in infectious diseases." During her visits to the ghetto she brought in food and medicines but this aid was a drop in the bucket, given the massive disease and starvation that was occurring in the ghetto.
     Sendler determined that the best course of action would be to remove people from the ghetto and she decided to concentrate on smuggling out children who were easier to remove and easier to hide among the larger Polish popula-tion. She began bringing out street orphans, sedating them and hiding them in tool boxes, bags and even in carts un-der garbage and snarling dogs to distract the German guards.
     Over time Sendler started to approach families in the ghetto to convince them to allow her to remove their chil-dren. These scenes were heartwrenching, both to the pa-rents, who had to decide whether to allow strangers to take responsibility for their children's safety, and for Sendler herself. 50 years later Sendler described these scenes. “I talked the mothers out of their children" Sendler said."Those scenes over whether to give a child away were heart-rending. Sometimes, they wouldn’t give me the child. Their first question was, ‘What guarantee is there that the child will live?’ I said, ‘None. I don’t even know if I will get out of the ghetto alive today.”
     While younger children were smuggled out in bags and under tram seats, older children were guided out through underground passageways and hidden breaks in the ghetto walls. Once on the other side of the ghetto Zagota identi-fied safe hiding places for the children, often in convents and orphanages as well as with sympathetic Polish fami-lies. Sendler marked the children's names and hiding places on pieces of tissue paper which she hid in glass jars and buried in her neighbor's garden. She hoped that the chil-dren could be reunited with their families after the war or, if not, at least with the Jewish community.
     In 1943 Sendler was arrested and brought to the noto-rious Piawiak prison where the Nazis tortured her. Sendler did not, however, reveal any information about the chil-dren's whereabouts or about her Zagota comrades. The Germans scheduled her for execution but Zagota was able to bribe a German guard and they smuggled her out of the prison. Sendler
lived out the remainder of the war in hiding.
     Sendler was honored as a Righteous Gentile in 1965 by Yad VaShem but her story was almost buried until a group of non-Jewish Kansas schoolgirls heard a rumor about her activities during the war. As part of a school project they decided to research the events surrounding her story and in 2003 they actually met and interviewed the then 93-year-old Irena Sendler
      http://www.irenasendler.org/ .
     The girls' school assignment evolved into a nationally-acclaimed project called. Life in a Jar It comprises a book, a website and a performance which has been viewed by thousands of people and continues to inspire people from around the world. .

IRENE SENDLER

     Acest an a marcat cea de a 70-a aniversare a Răscoalei din Ghetoul de la Varşovia. Lumea întreagă s-a oprit pen-tru o clipă, pentru a-i comemora pe oamenii curajoşi care s-au ridicat contra regimului nazist şi au luptat în numele libertăţii. 
     Unul dintre aspectele unice ale Răscoalei din Ghetoul de la Varşovia îl reprezintă participarea ne-evreilor la răscoală. Deşi era clar că revolta nu avea sorţi de izbândă, mulţi polonezi au intrat în ghetou  din locuinţele lor sigure din Varşovia şi din zone învecinate, pentru a se alătura evreilor în lupta lor pentru supravieţuire. Alţi polonezi Drepţi ai Popoarelor au luat evrei din ghetou şi le-au salvat viaţa, ascunzându-i de nazişti.
     Există multe relatări acestor Drepţi ai Popoarelor, dar nici una nu este atât de senzaţională ca cea a Irenei Send-ler, o tânără asistentă socială poloneză, care a salvat viaţa a peste 2500 de copii evrei din ghetoul de la Varşovia.
     Sendler  a fost unul dintre primii membri ai organizaţiei clandestine “Zagota”, constituită în 1940 pentr a-i ajuta pe evreii persecutaţi sub ocupaţia germană. Când s-a înfiinţat Ghetoul din Varşovia, a obţinut acte care o identificau drept soră medicală şi i-au permis să intre în ghetou ca “expertă în bolile infecţioase”.În timpul vizitelor în ghetou aducea hrană şi medicamente, dar acest ajutor era o picătură dintr-un ocean, date fiind bolile şi foametea care domneau în ghetou.
     Sendler a realizat că cea mai bună cale de acţiune ar fi fost să scoată oameni din ghetou şi a hotărât să se concentreze pe salvarea copiilor, care era mai uşor de ascuns în rândul populaţiei poloneze majoritare. A început prin scoaterea in afara ghetoului a copiilor orfani, sedându-i şi ascunzându-i în cutii de scule, saci şi chiar în căruţe cu gunoi, pentru a le distrage atenţia nemţilor.
     Cu timpul, Sendler a început să abordeze familii din ghetou, pentru a le convinge să i se alăture pentru a-i muta pe copii. Aceste scene erau emoţionante pentru ambii părinţi, care trebuia să decidă să-şi încredinţeze copiii în grija unor străini, ca şi pentru Sendler însăşi. 50 de ani mai târziu, Sendler a descris aceste scene. “Vorbeam cu mame-le în absenţa copiilor lor”, a spus. “Aceste discuţii despre înstrăinarea copiilor erau sfâşietoare. Uneori, nu voiau să-mi încredinţeze copilul. Prima lor întrebare era “Ce garanţii există că copilul va trăi?” Spuneam: “Nici una. Nici măcar nu ştiu dacă voi ieşi vie azi din ghetou”. 
     Pe când copiii mici erau scoşi afară în saci şi sub scau-nele de tramvai, copiii mai mari erau călăuziţi afară prin pasaje subterane şi prin breşe ascunse din zidul ghetoului. Odată scoşi în partea cealaltă, Zagota identifica ascunzători sigure pentru copii, adesea în mănăstiri şi orfelinate, ca şi în locuinţele unor familii poloneze milos-tive. Sendler îşi nota numele copiilor şi ascunzătorilor pe bucăţi de hârtie sugativă, pe care le ascundea în borcane de sticlă şi le îngropa în grădina vecinilor. Spera că copiii aveau să-şi regăsească familiile după război sau, dacă nu, să fie primiţi de comunitatea evreiască.
     În 1943 Sendler a fost arestată şi dusă în faimoasa închisoare Piawiak, unde naziştii au torturat-o. Cu toate astea, Sendler nu a divulgat nici o informaţie despre ascunzătorile copiilor sau despre camarazii din Zagota. Germanii au decis să o execute, dar Zagota a mituit un paznic şi a scos-o din închisoare. Sendler a trăit ascunsă tot restul războiului.
     Sendler a fost onorată cu titlul de “Drept între Popoare” în 1965 de către Yad VaShem, dar povestea ei a fost dată uitării, până când un grup de eleve de naţionalitate ne-evreiască din Kansas non-Jewish Kansas schoolgirls a aflat despre activităţile ei din vremea războiului. Ca parte a unui proiect şcolar ele au decis să cerceteze faptele legate de povestea sa şi în 2003 au întâlnit-o şi au intervievat-o pe Irena Sendler, în vârstă de 93 de ani.        
      http://www.irenasendler.org/      
     Iniţiativa elevelor a devenit un proiect naţional intitulat Viaţa într-un borcan Life in a Jar Proiectul cuprinde o carte, un website şi o performanţă care au fost văzute de mii de oameni şi continuă să îi inspire pe oamenii din întreaga lume.   

CULTURAL PROFILE

     Laurie Rappeport made aliyah to Safed, Israel 30 years ago from Detroit. She works in a wide range of projects which are aimed at bringing visitors to Northern Israel, specifically to the towns of Nahariya and Safed. to enjoy the religious, historical, cultural and artistic sites and expe-riences that the cities have to offer. 

*

     Laurie Rappeport lucrează într-o gamă largă de proiec-te care au drept scop să aducă vizitatori în nordul Israe-lului, în orașele Nahariya și Safed, ca sa aprecieze valorile religioase, istorice, culturale și artistice și să împărtăşească experiențele pe care aceste orașe le au de oferit.

Traducere: Redacţia revistei

JOHN TISCHER (US - MEXICO)

WAITING TO GO ONSTAGE
Every night I go out,
say my piece, hide behind
the curtain. Every night he
kills me, slays me,  if only

he was a better actor.

ESPERANDO SUBIR EN EL ESCENARIO
Yo me voy cada noche afuera,
para decir mi pieza, escondido después
la cortina. Cada noche él
me asesina, me mata, si solamente

él fuera un actor mejor.

AŞTEPTÂND SĂ URC PE SCENĂ
În fiecare noapte ies afară,
să-mi joc piesa, ascuns după
cortină. În fiecare noapte el
mă omoară, mă ucide, măcar dacă

ar fi un actor mai bun.

Traducere în spaniolă şi română: Redacţia revistei